Acest articol este mai mult decât o simplă relatare externă. Este un avertisment clar pentru toți cei care, ascunși în spatele unor denumiri „corecte politic” – Patriot, Stop Fals, dar și anumite “instituții media”, care și-au arogat dreptul de a decide cine are voie să vorbească și cine trebuie redus la tăcere în Republica Moldova.
Nu siglele și nu instituțiile limitează libertatea de exprimare, dar persoane concrete, cu nume și prenume, cu decizii asumate și cu fapte bine documentate. Indivizii care au transformat instrumentele de combatere a dezinformării în pârghii de control și intimidare.
Astăzi se simt importanți aplicând sancțiuni celor care gândesc altfel. Astăzi își justifică acțiunile prin formule tehnice și argumente birocratice. Dar foarte curând vor înțelege că, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de responsabilitate. Și ei înșiși vor fi supuși evaluării și sancțiunilor. Iar cele mai dure sancțiuni vor veni din partea oamenilor acestei țări.
The Guardian redă că administrația condusă de Donald Trump a făcut un nou pas în ofensiva sa ideologică, extinzând politica de respingere a vizelor pentru cetățenii străini considerați implicați în „cenzurarea” libertății de exprimare a americanilor.
Potrivit publicației, un memorandum intern al United States Department of State le cere ofițerilor consulari să refuze vizele persoanelor care ar fi participat la moderarea, limitarea sau combaterea anumitor tipuri de conținut online, dacă aceste activități sunt interpretate ca afectând drepturile constituționale ale cetățenilor SUA.
Definiția utilizată este una largă și elastică, ceea ce înseamnă că în vizor pot intra profesioniști din zona de fact-checking, trust & safety, combaterea dezinformării sau siguranță digitală, inclusiv atunci când activitatea lor s-a desfășurat în afara teritoriului american.
Articolul arată că verificările pot include analiza istoricului profesional și a prezenței online a aplicanților, iar măsura nu se limitează la un singur tip de viză. Deși pot fi afectați în special specialiștii străini din tehnologie care solicită vize H-1B, directiva este aplicabilă, în principiu, tuturor categoriilor de vize.
The Guardian plasează această decizie într-un context mai amplu de înăsprire a politicilor de imigrație și de filtrare ideologică a accesului în Statele Unite. Criticii avertizează că politica riscă să transforme sistemul de vize într-un instrument de presiune politică și să genereze tensiuni cu parteneri externi, inclusiv state din European Union, unde reglementarea conținutului online este mai strictă și considerată legitimă în combaterea dezinformării.
În esență, articolul sugerează că disputa globală privind libertatea de exprimare, moderarea conținutului și rolul statului în spațiul digital a depășit granițele platformelor și a intrat direct în sfera politicii externe.
Miza nu mai este doar tehnologică sau juridică, dar profund politică: cine definește „cenzura”, cine stabilește limitele libertății și cât de departe poate merge un stat în apărarea propriei interpretări asupra acestor valori.
Vlad Filat, președintele PLDM