Noua guvernare și-a acuzat predecesorii de lichidare a monopolului și a deficitului de pe piața de insulină.
Născuți de revoluție
În orice țară, schimbarea guvernării este însoțită de un val de materiale compromițătoare, scos la iveală. Apar dosare penale de rezonanță, care ajută noua conducere să-și consolideze autoritatea în popor și ”să pună la punct” oponenții. Dar exemplul Moldovei și a altor țări arată că astfel de jocuri populiste au un efect de scurtă durată. Mai devreme sau mai târziu, adevărul iese la suprafață. Și atunci, represiunile politice lovesc în reputația celor care le organizează.
Un exemplu foarte bun în acest sens este situația din statul învecinat, Ucraina. În 2014 a fost declanșată urmărirea penală a fostului președinte Victor Ianukovici și a oamenilor din anturajul acestuia. În susținerea noii guvernări a venit UE, care a pus sechestru pe conturile politicienilor ucraineni de rang înalt. Dar la capătul a cinci ani, investigațiile încă nu au fost finalizate. În consecință, UE demult a anulat sancțiunile în cazul ”inculpaților”. În prezent, avem o situație asemănătoare în cazul unui alt fost președinte ucrainean, Petro Poroșenko – citații pentru depunerea mărturiilor, declarații de răsunet în presă.
Țara noastră nu rămâne în urma vecinilor. Drept exemplu elocvent al presiunilor politice putem aduce ”dosarul insulinei”. În plină desfășurare este investigația achiziției la licitație, în 2018, a preparatului ucrainean ”Strim”, care s-ar fi făcut cu nereguli și fără cercetări clinice necesare. Cu două luni în urmă, Centrul Național Antricorupție și Procuratura Anticorupție au descins la Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate, unde au făcut percheziții. Șeful Centrului, Ivan Antoci, a fost demis. Oameni de afaceri și funcționari publici sunt citați de atunci la interogatorii.
”Urma ucrauineană” se potrivește ca o mănușă preferințelor politice ale noii guvernări, care este mai mult pro-rusă, comparativ cu predecesorii săi. Fostul lider al Partidului Democrat Vlad Plahotniuc este deja acuzat că a pus la cale diferite ”scheme” cu Petro Poroșenko. Nu întâmplător, subiectul insulinei a fost inițial activ exploatat de către socialiști și comuniști – adversarii democraților.
Politicul, o continuare a economicului
Totul a început în noiembrie 2018, încă înainte de schimbarea puterii. ”Conflictul insulinei” s-a iscat din interese economice și abia în 2019 a fost transferat în sfera politicului. Piața moldovenească a insulinei este monopolizată. Ca urmare, prețurile pentru acest preparat sunt dintre cele mai mari din lume. Statul nu are suficienți bani ca să cumpere preparatul dat pentru toți cei care au nevoie de el – în Moldova sunt în jur de 20 de mii de oameni dependenți de insulină.
În 2017, Executivul a aprobat Programul național de profilaxie și combatere a diabetului zaharat pentru 2017-2021. În 2018, la licitația de achiziție a insulinei a apărut, alături de preparatul tradițional ”Lantus”, un produs care să-i facă în premieră concurență – ”Strim”, de producție ucraineană. Prețurile s-au prăbușit, la propriu, comparativ cu anii precedenți. În consecință, după confruntarea prețurilor, medicamentul ucrainean s-a dovedit a fi cu aproape 10 lei mai ieftin. Achiziția a permis statului să economisească în jur de 700 de mii de dolari – o treime din bugetul anual, alocat în acest scop. Banii economisiți au fost realocați pentru cumpărarea altor medicamente strict necesare. Totodată, necesitățile de insulină ale diabeticilor au fost asigurate pe deplin. Noua guvernare vede, însă, în acest fapt o componentă criminală.
Da, au avut de pierdut furnizoriii de ”Lantus”, care au fost nevoiți să reducă prețul pentru preparatul lor de la 286 de lei în 2016 la 72 de lei în 2018 și oricum să rămână cu buza umflată. Au fost atinse interesele unor organizații neguvernamentale, sponsorizate de mari producători ai preparatelor analogice insulinei – în caz de pierdere a pieței moldovenești, e puțin probabil că ei în general vor mai pierde timpul și banii pentru diabeticii din Moldova.
Au avut, însă, de câștigat bugetul și pacienții! De ce situația dată nu o aranjează pe noul ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ala Nemerenco? În această problemă ea e susținută de către directorul general al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Zinaida Bezverhnii, care a și pus pe pauză înregistrarea preparatului ”Strim”.
O astfel de unanimitate a șefilor de instituții care, de fapt, ar trebui să fie independente una de cealalta poate fi explicată prin factor personal. Există voci care spun că ambele șefe sunt bune prietene. Cel puțin Ala Nemerenco și-a susținut doctoratul la Universitatea de Stat de Medicină și Ffarmacie Nicolae Testemiţanu, unde Zinaida Bezverhnii era asistentă. Situația legată de insulină a scos la iveală toate minusurile unei astfel de relații de prietenie. Se pare că decizia de a bloca preparatul ”Strim” a fost luată în grabă, ceea ce deja riscă să afecteze imaginea Moldovei pe arena internațională.
În prag de scandal internațional?
La baza obiecțiilor principale față de ”Strim” stau în jur de o sută de plângeri din partea pacienților din Moldova. E mult sau puțin? De exemplu, în baza de date europeană EudraVigilance sunt înregistrate peste 20 de mii de mesaje despre reacții adverse la administrarea preparatului ”Lantus”.
Potrivit Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din Moldova, în țară au fost distribuite peste 12 mii de seturi de ”Strim”, ceea ce acoperă necesitățile lunare pentru 15 mii de pacienți. Adică ponderea plângerilor privind reacții adverse sau de lipsă a eficienței reprezintă în jur de o jumătate de procent, ceea ce este calificat de Organizația Mondială a Sănătății ca incidente. Mai departe devine mai interesant. Achiziția de insulină a avut loc în 2018, iar grosul valului ”de plângeri” s-a abătut în iunie-august 2019 și a coincis cu schimbarea guvernării.
Nu este clară reacția la preparat a pacienților din Moldova. În Ucraina, de exemplu, insulina similară se vinde cu marca ”Ilar” deja de trei ani și, potrivit Centrului de Stat de Expertiză de pe lângă Ministerul Sănătății al Ucrainei, au fost înregistrate doar trei cazuri de reacții adverse – de 30 de ori mai puțin!
Și încă un lucru. Majoritatea absolută a plângerilor legate de ”Strim” au provenit de la bolnavii de diabet zaharat de tipul 2. Iar în jumătate din cazurile rămase, tipul diabetului nu este indicat. Dar se știe că în cazul maladiei de tipul 2, celulele organismului nu sunt sensibile la insulină, indiferent de sursa lor de proveniență – pancreas sau injecții. În acest caz este importantă abordarea complexă față de tratamentul pacientului și nu se admite de trecut toate reacțiile adverse doar pe seama preparatului medicamentos.
Concluzia în urma faptelor enumerate este că plângerile legate de ”Strim” au fost pur și simplu fabricate. Acest lucru poate fi verificat ușor. Dacă se va adeveri, scandalul va ajunge la nivelul Organizației Mondiale a Sănătății și va devini un precedent. Moldova va apărea, din nou, în presa internațională, dar e puțin probabil că avem nevoie anume de așa un PR.
Între timp, rămân fără răspuns câteva întrebări – ce să facă mii de pacienți care deja au trecut la ”Strim” și nu au obiecții față de preparat? Va putea Guvernul substiui medicamentul ucrainean, când și în ce volum? Anume acest lucru îi preocupă pe oameni.
Noua guvernare se pare, însă, că are alte priorități – să elimine concurenții economici și politici. Dacă în proces va reuși să pună și ceva în buzunar – va fi și mai bine. Pritr-o coincidență, unul dintre participanții activi ai campaniei legate de insulină a reușit să declare pentru anul 2018 un apartament de 54 de metri pătrați. Nu am vrea să credem că este vorba despre plata pentru experimentul pus pe diabetici.
