Ministerul Justiției al Republicii Moldova, condus de avocata Veronica Mihailov-Moraru, nu a transmis autorităților din Grecia vreo cerere de extrădare a lui Vlad Plahotniuc, fostul lider al PDM, reținut săptămâna trecută de către autoritățile elene.
Precizarea a fost făcută pentru postul de televiziune tv8, instituția statului fiind întrebată dacă a fost transmisă vreo cerere de extrădare a fostului lider al democraților.
„Solicitați să reacționeze la acuzațiile fostului lider PD, reprezentanții Ministerului Justiției ne-au comunicat că autoritatea nu a trimis încă o cerere de extrădare în privința acestuia și că dosarul încă se pregătește”, informează tv8.
Miercuri, 30 iulie 2025, avocatul Lucian Rogac sublinia faptul că autoritățile de la Chișinău ar tergiversa extrădarea lui Vlad Plahotniuc, chiar dacă acesta a depus cererea semnată personal, prin care solicită să fie cedat autorităților din Republica Moldova.
„Domnul Plahotniuc nu a refuzat niciodată să fie extrădat în Republica Moldova, așa cum inițial a comunicat Procuratura Generală și s-a tirajat în presă. Din potrivă, el vineri a semnat toate actele necesare prezentate de către avocați, în vederea acceptării fără condiționalități a extrădării către Republica Moldova”, a declarat avocatul Lucian Rogac.
Apărătorul a subliniat că procedura de extrădare, în cazul unui consimțământ voluntar, poate dura între 12 și 30 de zile, însă doar dacă statul solicitant cooperează activ.
„Au fost și cazuri când extrădarea a durat și 5 zile. Asta atunci când statul solicitant a fost cooperant și a dorit ca extrădarea să fie efectuată operativ”, a menționat Lucian Rogac.
„La data de 29 iulie, avocaților lui Vladimir Plahotniuc din Grecia li s-a comunicat de către procurorul de caz că actele relevante din partea autorităților Republicii Moldova încă nu au parvenit. Sperăm că acest lucru se va întâmpla în curând. În caz contrar, vom deduce că autoritățile Republicii Moldova tergiversează deliberat procesul”, a mai spus Rogac.
Astăzi, 1 august 2025, cu o declarație publică a ieșit și Vladimir Plahotniuc, care, la fel, a acuzat autoritățile de la Chișinău de tergiversarea procedurii prin care el să fie extrădat și adus în fața instanței din Republica Moldova.
„Cât ține de însuși procesul de extrădare: conform practicilor elene, în condițiile acceptului benevol, extrădarea durează între 12 și maxim 30 de zile, în funcție de cooperarea părții solicitante, în cazul nostru a Republicii Moldova. Așa că, dacă autoritățile de la Chișinău sunt sincere și vor ca eu să ajung în Republica Moldova, eu voi fi curând în țară, în caz contrar se va confirma informația spusă neoficial de către autoritățile elene avocaților mei, precum că puterea de la Chișinău a rugat partea elenă să nu se grăbească cu procesul meu de extrădare, căci ei nu vor ca eu să apar în țară până la alegerile parlamentare”, este declarația fostului lider democrat, difuzată astăzi pe rețelele sale de socializare.
„Probabil că autoritățile de la Chișinău au motive să se teamă și nu vor ca adevărul privind dosarele (precum și alte adevăruri) să iasă la iveală, considerând că aceasta le va afecta imaginea lor, pe care doar ei o consideră „neprihănită”. De asemenea, le este poate teamă că prezența mea le va aminti cetățenilor că, înainte de așa-numitele ‘vremuri bune’ și galbene din prezent, au existat totuși vremuri normale, cu ordine, bunăstare și demnitate de țară, de care multor oameni le este dor acum. Dar la acest subiect vom reveni mai târziu”, a mai scris Plahotniuc despre tergiversarea cazului său.
Este de menționat că, potrivit art. 7 din Legea nr. 371/2006, „cererile de asistenţă juridică se adresează prin intermediul autorităţilor centrale, care sînt Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală. Prin intermediul Ministerului Justiţiei se transmit cererile de asistenţă juridică formulate în fazele de judecată şi de executare a pedepsei, iar prin intermediul Procuraturii Generale, cele formulate în faza de urmărire penală. Cererile de asistenţă juridică pot fi transmise fie direct, de către autorităţile străine, fie pe cale diplomatică sau prin intermediul Organizaţiei Internaţionale a Poliţiei Criminale (Interpol)”. Astfel, după cum a precizat și Ministerul Justiției, o cerere de extrădare a parvenit doar de la Procuratura Generală, însă nu pentru judecare, ci pentru documentarea anumitor cauze care ulterior pot fi continuate sau clasate din lipsă de probe. Despre depunerea unei astfel de cereri a informat și Procuratura Generală, însă apărătorul a negat că, la situația din 29 iulie 2025, ar fi existat un asemenea document.