Alte știri

Când s-ar fi născut de fapt Iisus Hristos. De ce sărbătorim Crăciunul pe 25 decembrie și 7 ianuarie

Pinterest LinkedIn Tumblr

Momentul naşterii lui Iisus Hristos a reprezentat un punct de interes pentru teologii Bisericii. Diferite profeţii din Vechiul Testament şi sărbători păgâne au fost luate în calcul pentru a stabili această zi.

Multe calcule pornind de la profeţii ale Vechiului Testament s-au făcut pentru a stabili anul naşterii lui Iisus Hristos. De asemenea, calcule şi legături cu tradiţii romane s-au realizat pentru fixarea zilei în care Mântuitorul s-a născut in ieslea din Betleem, transmite adevarul.ro.

„Luna şi ziua naşterii lui Iisus nu le ştim. 25 decembrie este sărbătoarea romană a solstiţiului de iarnă (Ziua Naşterii Soarelui Învingător), pe care creştinii au transformat-o în Ziua Naşterii lui Hristos, Soarele Dreptăţii, făcând din ea sărbătoare imperială, sfântă şi obligatorie. Ştiind că Irod, în timpul căruia S-a născut Iisus, murise în luna aprilie a anului 4 î.Hr, Naşterea Domnului a avut loc, cel mai probabil, în toamna anului 5 î.Hr”, spune arhimandritul Teofil Lefter, citat de doxologia.ro.

Părintele Teofil vorbeşte şi despre obiceiul din primele secole creştine, mai ales în Biserica de Răsărit, ca naşterea lui Iisus să fie sărbătorită în aceeaşi zi cu botezul Acestuia, adică pe 6 ianuarie.

„Nu ştim ziua şi luna naşterii Lui, avem cu aproximaţie anul. Totuşi, profeţia este uluitor de exactă. Cu aproximativ 720 de ani înainte a fost prezis locul exact al naşterii Lui, Betleem, deşi părinţii Săi erau din Nazaretul Galileii. Cu aproximativ 530 de ani înainte, a fost prezis timpul apariţiei (27 d. Hr.) şi, implicit, al naşterii Lui (5 î.Hr.)”, mai spune părintele arhimandrit.

Despre sărbătorirea concomitentă a naşterii şi a botezului lui Iisus vorbeşte şi Patriarhul Daniel, în volumul „Daruri de Crăciun – înţelesuri ale sărbătorii Naşterii Domnului”, publicat le editura Basilica 2013.

„Cât priveşte istoricul sărbătorii Naşterii Domnului, se ştie că în Răsărit, până prin a doua jumătate a secolului al IV-lea, Naşterea Domnului era serbată în aceeaşi zi cu Botezul Domnului, adică la 6 ianuarie; această dublă sărbătoare era numită în genere sărbătoarea Arătării Domnului (Teofania şi Epifania). Se credea că Domnul Iisus Hristos S-a născut în aceeaşi zi a anului în care mai târziu, peste treizeci de ani, S-a botezat”, spune părintele patriarh.

Sărbătoarea Naşterii Domnului a fost separată de cea a Botezului, serbându-se Iu 25 decembrie, în Biserica din Antiohia, în jurul anului 375, apoi la Constantinopol în anul 379. În prima jumătate a secolului al V-lea, ziua de 25 decembrie, ca dată a sărbătorii Naşterii Domnului, a fost introdusă şi în Biserica Alexandriei şi apoi a Ierusalimului, generalizându-se în aproape toată creştinătatea răsăriteană. Numai armenii serbează până astăzi Naşterea Domnului tot la 6 ianuarie, împreună cu Botezul Domnului.

„În plus, se mai aduce ca argument că prin sărbătoarea Naşterii Domnului, fixată la 25 decembrie, Biserica a luptat împotriva cultului păgân al Naşterii Zeului Soare (Dies natalis Solis invicti), mai ales după ce împăratul Aurelian, la anul 274, a introdus la Roma sărbătoarea păgână de origine orientală a zeului Mitra, care era populară mai ales în rândurile armatei romane. Deci, data de 25 decembrie ca zi de serbare a Naşterii Domnului Iisus Hristos are atât semnificaţii teologice, cât şi pastoral-misionare”, mai spune PF Daniel.

Momentul naşterii Domnului s-a întâmplat către sfârşitul domniei lui Irod (74-4 î.Hr.), fiind fixat de către Sfântul Dionisie Exiguul în anul 753 de la întemeierea Romei, de când se numără anii erei creştine. „Iar dacă S-a născut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele“ (Matei 2, 1).

Atunci când consemnează Naşterea Domnului, Matei aminteşte şi de moartea lui Irod: „După moartea lui Irod, iată că îngerul Domnului s-a arătat în vis lui Iosif“ (Matei 2, 19).

„Conform datelor istorice, aflăm că Irod cel Mare a murit în luna martie a anului 4 î.Hr., iar Naşterea Domnului trebuie să fi avut loc înaintea acestei date, cu cel puţin 40 de zile. Putem data exact moartea lui Irod, pentru că istoricul Iosif Flaviu consemnează că acesta a murit în preajma unei eclipse. Astrologii au datat această eclipsă pe 12 martie anul 4 î.Hr.”, se arată într-un articol postat pe basilica.ro.

Conform aceleiaşi surse, pentru a data Naşterea lui Iisus, Dionisie Exiguul a aproximat anul morţii lui Irod cu anul de domnie al împăratului Octavian Augustus, care conducea Imperiul Roman. Dionisie a omis însă cel puţin 4 ani din domnia lui Augustus, timp în care acesta a domnit cu titlul de Octavian. Din cauza aceasta moartea lui Irod a fost greşit calculată cu 4 ani în plus, de aici deducând că Naşterea lui Hristos a avut loc mai devreme de anul 1 pe care Dionisie l-a stabilit ca anul erei creştine sau al Naşterii Domnului.

„Dacă avem în vedere informaţiile de la Matei şi Luca, cele spuse de istoricul Iosif Flaviu referitoare la sfârşitul vieţii lui Irod, precum şi datele oferite de astronomia modernă, putem spune că Naşterea lui Iisus a avut loc în iarna dintre anii 5 şi 4 înainte de era creştină, înainte de moartea lui Irod. Însă, unii istorici împing Naşterea Domnului spre anii 7-6 înaintea erei creştine, pe baza informaţiilor oferite de astronomia modernă”, se mai arată pe site-ul agenţiei de presă a Patriarhiei Române.

În Republica Moldova, Nașterea lui Iisus Hristos se sărbătorește pe data de 7 ianuarie, sau pe stil vechi, cum se mai spune în popor.

Citește și: FOTO // Ieslea de Crăciun care a stârnit SCANDAL. Cum a ajuns Fecioara Maria rujată şi coafată

loading...

Comments are closed.