Un studiu publicat la 20 ianuarie în The Planetary Science Journal arată că Europa, satelitul înghețat al planetei Jupiter, ar putea dispune de un mecanism natural prin care substanțele chimice necesare vieții sunt transportate din stratul de gheață către oceanul său subteran.
Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Universitatea de Stat din Washington și vizează una dintre principalele necunoscute legate de potențialul existenței vieții pe Europa: modul în care oxidanții produși la suprafață ajung în oceanul aflat sub un strat de gheață de aproximativ 30 km.
Potrivit autorilor, procesul ar putea avea loc printr-un mecanism geologic lent, denumit ”scufundarea litosferei”, prin care zonele de gheață bogate în sare, mai dense și mai slabe mecanic, se desprind și se scufundă treptat spre ocean. În anumite condiții, acest transport ar putea dura doar aproximativ 30 000 de ani.
”Aceasta este o idee nouă în știința planetară, inspirată de un sistem bine înțeles în geoștiințe”, a declarat autorul principal al studiului, Austin Green. „Cel mai interesant este faptul că această nouă idee abordează una dintre problemele legate de posibilitatea existenței vieții de lungă durată de pe Europa”.
Europa este considerată unul dintre cele mai promițătoare corpuri cerești pentru căutarea vieții extraterestre, deoarece oceanul său subglacial ar putea conține de două ori mai multă apă sărată decât toate oceanele Pământului la un loc. Totuși, lipsa oxigenului și a luminii solare face imposibilă fotosinteza, iar viața ar trebui să se bazeze pe energie chimică.
Cercetătorii au utilizat modele computerizate pentru a simula mai multe scenarii privind comportamentul calotei de gheață. În toate cazurile, materialul de la suprafață a migrat spre adâncime, mai rapid în zonele unde gheața a fost slăbită de activitatea geologică intensă indusă de atracția gravitațională a lui Jupiter.
Europa va fi analizată mai detaliat în următorii ani de misiunea Europa Clipper a NASA, lansată în 2024, care urmează să ajungă în sistemul jovian în aprilie 2030 și să efectueze aproape 50 de survoluri ale satelitului, pentru a evalua structura gheții și potențialul existenței vieții.