Începând cu 14 iunie 2025, promisiunea de beneficii materiale sau avantaje în schimbul votului a devenit infracțiune penală în Republica Moldova. Legea privind „combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și a aspectelor conexe acestuia”, votată vineri, 13 iunie, de majoritatea PAS din Parlament, a fost promulgată în aceeași zi și publicată într-o ediție specială a Monitorului Oficial sâmbătă, 14 iunie.
Actul normativ modifică substanțial articolul 181¹ din Codul penal, incriminând explicit orice promisiune, oferire sau acordare de bani, bunuri, servicii ori alte foloase în scop electoral, indiferent de forma sau natura acestora. Pedepsele sunt dure: de la 2 până la 15 ani de închisoare, în funcție de gravitatea faptei, statutul făptuitorului și sursa fondurilor utilizate.
Concret, orice persoană care oferă beneficii în scopul influențării votului riscă între 2 și 6 ani de închisoare și amendă de până la 1 150 de unități convenționale. Dacă fapta este comisă de concurenți electorali, observatori, membri ai grupurilor de inițiativă sau funcționari electorali, pedeapsa crește la 3–7 ani de închisoare și amendă de până la 1 350 de unități convenționale.
În cazurile mai grave, cum ar fi implicarea mai multor persoane, vizarea a mai multor alegători sau utilizarea fondurilor publice, sancțiunea poate ajunge la 8 ani de închisoare, iar în situații de corupere electorală în interesul unui grup criminal sau cu finanțare externă — pedeapsa maximă este de 15 ani de detenție și amendă de până la 2 350 de unități convenționale.
Legea prevede și excepții: obiectele de agitație electorală distribuite legal, precum pixuri, afișe, calendare, brichete sau tricouri cu simbolurile candidatului sau ale partidului, sunt permise doar dacă valoarea unitară nu depășește două unități convenționale. În schimb, băuturile alcoolice, produsele alimentare sau din tutun sunt explicit interzise.
Prin această reformă, autoritățile declară că urmăresc eliminarea practicilor de mituire a electoratului, intensificate în perioadele electorale. În același timp, legea ridică întrebări privind interpretarea promisiunilor electorale generale, inclusiv a celor de tipul „vremuri bune”.