Zeci de mii de funcţionari şi-au anunţat joi participarea la o grevă masivă pentru salarii în Irlanda de Nord, exasperaţi de anii de paralizie politică ce afectează serviciile publice din provincia britanică, scrie Agerpres.ro
Au lansat apelul la grevă 15 sindicate reprezentând educaţia, transporturile, dar şi profesia de infirmier. Congresul organizaţiilor sindicale a estimat că în jur de 170 000 din cei 220 000 de funcţionari publici din Irlanda de Nord vor lua parte la această grevă, prezentată de sindicate drept cea mai amplă desfăşurată vreodată în provincie.
Şcolile vor fi închise, transportul va fi blocat şi urmau să se alăture mişcării de protest chiar lucrătorii responsabili cu răspândirea de material antiderapant pe străzi, în plin episod de ger.
Autorităţile au atenţionat că serviciile de sănătate vor fi grav afectate, dar vor rămâne disponibile urgenţele şi serviciile esenţiale.
Greva, al cărei cost este estimat la peste 10 milioane de lire sterline (circa 11,6 milioane de euro), intervine pe fondul impasului politic ce durează de aproape doi ani. Principalul partid unionist, DUP, s-a retras din instituţiile locale din februarie 2022 pentru a protesta împotriva dispoziţiilor comerciale post-Brexit, despre care afirmă că pun în pericol locul Irlandei de Nord în Regatul Unit.
Miercuri, parlamentul nord-irlandez Stormont s-a reunit pentru a încerca, fără succes, să-şi aleagă un preşedinte.
În lipsa unui parlament şi executiv local, care au competenţe în chestiuni cum sunt educaţia şi sănătatea, Londra este cea care gestionează afacerile curente ale provinciei, ceea ce a determinat scăderea finanţării a numeroase servicii publice cruciale ca spitalele, întreţinerea drumurilor sau funcţionarea şcolilor.
Luni, ministrul britanic responsabil de Irlanda de Nord, a amintit că este disponibilă o anvelopă de 3,3 miliarde de lire sterline (3,8 miliarde de euro) propusă luna trecută de Londra, cu condiţia ca Stormont, inactiv de aproape doi ani, să-şi reia activitatea.
Din aceşti bani, circa 584 de milioane de lire (680 milioane euro) sunt destinaţi majorării salariilor funcţionarilor.
Potrivit liderului DUP, Jeffrey Donaldson, guvernul britanic dispune de banii şi de puterile necesare pentru a aplica imediat creşterile salariale.
Dincolo de această criză, miercuri, Michelle O’Neill, vicepreşedinta partidului republican Sinn Fein, marele învingător al celor mai recente alegeri şi favorabil unificării cu Republica Irlanda, şi-a exprimat temerile privind supravieţuirea „instituţiilor democratice” rezultate după acordul din Vinerea Mare, care a pus capăt, în 1998, celor trei decenii de violenţe între unionişti, mai ales protestanţi, şi republicani, majoritar catolici.