Centrul Național Anticorupție (CNA) a identificat mai multe riscuri de corupție și formulări care pot genera interpretări abuzive în proiectul noii Legi privind mass-media. În raportul de expertiză anticorupție transmis Parlamentului, instituția susține că proiectul urmărește un scop legitim – alinierea legislației la standardele europene –, însă recomandă reconsiderarea mai multor articole înainte de adoptare.
Guvernul cere eliminarea unor prevederi din proiectul Legii mass-media, inclusiv Registrul presei
Potrivit CNA, unele noțiuni introduse în proiect, precum „influențe determinante”, „pluralismul mass-media”, „deciziile editoriale” sau „neutralitate editorială”, nu sunt suficient definite, ceea ce poate crea incertitudine la aplicarea legii și poate permite intervenții discreționare ale autorităților.
Una dintre principalele obiecții vizează definiția „concentrării pieței mass-media”. CNA consideră că textul nu stabilește criterii clare și cuantificabile pentru evaluarea impactului asupra pluralismului sau asupra deciziilor editoriale, ceea ce ar putea favoriza interpretări tendențioase și utilizarea instrumentelor de reglementare ca mijloc de influență asupra instituțiilor media.
De asemenea, instituția critică definiția conflictului de interese, apreciind că expresii precum „au avut sau au relații de natură personală, economică sau politică” sunt prea largi și pot include inclusiv contacte ocazionale. CNA atrage atenția că proiectul nu delimitează clar conflictele de interese reale și potențiale și nici nu stabilește mecanismele prin care acestea trebuie raportate sau sancționate.
Raportul mai arată că proiectul introduce obligația respectării principiului „neutralității editoriale” în cazul finanțării publice a mass-media, fără a defini conținutul juridic al acestei noțiuni. În opinia CNA, lipsa unei definiții poate crea riscul condiționării indirecte a accesului la fonduri publice în funcție de orientarea editorială a instituțiilor media.
O altă critică vizează prevederea potrivit căreia finanțarea publică urmărește, „în special, producerea și publicarea de conținuturi media relevante”. CNA consideră că termenul „relevante” nu este definit prin criterii obiective, ceea ce poate afecta neutralitatea intervenției statului și permite evaluări subiective ale conținutului editorial.
Totodată, Centrul semnalează existența unor norme de trimitere considerate defectuoase, formulări ambigue și proceduri insuficient reglementate, care, în opinia instituției, pot genera riscuri de abuz de serviciu, trafic de influență, favoritism, utilizare neconformă a fondurilor publice și alte fapte de corupție.
CNA precizează că proiectul ar trebui revizuit în conformitate cu recomandările formulate în raportul de expertiză anticorupție.
1 Informație relevantă
Puteți comenta pe Facebook.