Președinta Maia Sandu a prezidat astăzi ședința Consiliului Național de Securitate, în cadrul căreia au fost analizate situația energetică a Republicii Moldova, pe fundalul riscurilor generate de tensiunile internaționale și al evoluțiilor de pe piețele externe, precum și măsurile necesare pentru asigurarea securității energetice a țării în perioada următoare.
În cadrul ședinței s-a constatat că, în prezent, nu există un pericol imediat privind aprovizionarea Republicii Moldova cu gaze naturale, energie electrică sau carburanți, iar autoritățile statului monitorizează permanent evoluțiile globale și pregătesc din timp măsuri pentru orice scenariu posibil, astfel încât populația și economia să fie protejate în eventualitatea unor noi perturbări.
Un subiect important pe agenda Consiliului l-au constituit și proiectele strategice de infrastructură energetică menite să consolideze interconectarea Republicii Moldova cu România și, astfel, cu rețeaua energetică europeană. A fost trecut în revistă stadiul proiectelor liniilor electrice Vulcănești–Chișinău, Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș, fiind evidențiat faptul că termenul de executare a lucrărilor pentru linia Vulcănești–Chișinău, conform contractului, este sfârșitul lunii iunie.
Membrii Consiliului au abordat dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, extinderea utilizării surselor regenerabile și accelerarea proiectelor de eficiență energetică, esențiale pentru consolidarea independenței energetice. S-a convenit ca S.A. „Energocom” să continue diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare, pentru a asigura accesul Republicii Moldova la cât mai multe opțiuni de achiziție și pentru a reduce vulnerabilitățile externe.
De asemenea, a fost analizată securitatea fizică și cibernetică a infrastructurii energetice critice, în contextul riscurilor sporite generate de situația regională.
La finalul ședinței, Consiliul Național de Securitate a aprobat decizii care vizează: monitorizarea permanentă a riscurilor energetice; pregătirea unui program de sprijin pentru familiile vulnerabile în sezonul rece; accelerarea proiectelor energetice strategice; dezvoltarea capacităților de stocare și eficiență energetică; reducerea vulnerabilităților fizice și cibernetice ale infrastructurii energetice; informarea rapidă și transparentă a populației pentru prevenirea panicii și a speculațiilor.
Totodată, a fost subliniată importanța reducerii consumului de energie în instituțiile publice, gospodării și sectorul privat, eficiența energetică reprezentând o contribuție importantă la consolidarea securității energetice a țării.