Comisia de la Veneția a adoptat, la 6–7 martie 2026, în cadrul celei de-a 146-a sesiuni plenare, opinia amicus curiae solicitată de Curtea Constituțională a Republicii Moldova privind statutul partidelor politice considerate succesoare ale unor formațiuni declarate neconstituționale și măsurile ce pot fi aplicate în asemenea cazuri.
Solicitarea a fost transmisă Comisiei de către președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, printr-o scrisoare din 12 septembrie 2025. Analiza vizează prevederile Legii nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, modificate în 2025, care reglementează modul de identificare a partidelor succesoare, limitarea activității acestora și eventuala dizolvare.
În concluziile sale, Comisia de la Veneția constată că criteriile prevăzute în lege pentru determinarea statutului de partid succesor sunt criterii obiective. Totodată, evaluarea dacă un partid continuă activitatea unei formațiuni declarate neconstituționale trebuie făcută în mod holistic și contextual, iar decizia trebuie motivată corespunzător.
Comisia consideră că limitarea activității unui partid ca măsură preventivă și dizolvarea unui partid care continuă activitatea unei formațiuni declarate neconstituționale pot fi justificate potrivit standardelor europene și internaționale, dacă sunt prevăzute de lege, urmăresc un scop legitim și sunt necesare într-o societate democratică.
În același timp, Comisia subliniază că dizolvarea unui partid politic trebuie să fie o măsură de ultimă instanță, aplicată doar în cele mai grave circumstanțe. De asemenea, constatarea că o formațiune este succesoarea unui partid declarat neconstituțional nu trebuie să ducă automat la dizolvarea acesteia, iar autoritățile ar trebui să ia în considerare și alte măsuri mai puțin restrictive.
Potrivit opiniei, limitarea activității unui partid ca măsură preventivă trebuie să fie posibilă doar în circumstanțe excepționale, clar definite, iar orice decizie de acest tip trebuie să fie însoțită de o justificare detaliată care să demonstreze necesitatea strictă a măsurii.
Comisia mai constată că garanțiile procedurale prevăzute de normele contestate par capabile să prevină arbitrarul. Totuși, sunt semnalate unele aspecte care ar putea necesita clarificări, inclusiv dreptul părților la o audiere contradictorie, modul de repartizare a sarcinii probei și efectul suspensiv al căilor de atac.
Documentul a fost elaborat pe baza comentariilor membrilor Comisiei Marta Cartabia, Srdjan Darmanović și Kaarlo Tuori. Comisia de la Veneția a precizat că rămâne la dispoziția Curții Constituționale a Republicii Moldova pentru asistență suplimentară în această chestiune.