Comisia Europeană a transmis un avertisment ferm guvernelor europene să evite măsuri excesive de sprijin pentru compensarea scumpirilor la energie, subliniind riscul declanșării unei crize fiscale pe fondul războiului din Iran, informează telegraph.md, cu referire la Financial Times.
Creșterea abruptă a prețurilor la petrol și gaze, de aproximativ 60% după loviturile SUA asupra Iranului, ar putea alimenta inflația și ar pune presiune suplimentară asupra bugetelor naționale, potrivit oficialilor europeni.
„Măsurile de sprijin trebuie să fie temporare și bine țintite. Cheltuielile excesive ar putea avea consecințe fiscale grave”, a spus comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, subliniind că statele membre dispun deja de spațiu bugetar limitat.
Comisarul pentru energie, Dan Jorgensen, a pledat pentru „coordonare și prudență”, avertizând că șocurile din sectorul energetic se pot transmite rapid în întreaga economie.
În ultimele săptămâni, mai multe state europene, printre care Italia, Polonia și Spania, au adoptat sau propus reduceri de taxe la combustibili, subvenții sau plafonări de prețuri. Unele guverne solicită relaxarea regulilor europene privind ajutorul de stat și deficitul bugetar.
Șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că măsurile generale și nelimitate ar putea avea efect invers, stimulând excesiv cererea și amplificând inflația. Ea a recomandat intervenții „temporare, țintite și adaptate”.
Temerile Bruxellesului sunt amplificate de posibilitatea ca Uniunea Europeană să intre într-o a treia criză economică majoră în doar șase ani, după pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina. În acest context, nivelul datoriei publice a crescut semnificativ, reducând marja de manevră a guvernelor.
Totodată, mai multe state membre – printre care Germania, Spania, Italia, Portugalia și Austria – au propus introducerea unei taxe excepționale la nivel european asupra profiturilor companiilor energetice, pentru a reduce povara asupra cetățenilor și economiei.