Externe

Conflictul din Nagorno-Karabah se îndreaptă spre o criză umanitară. Care este bilanțul luptelor dintre azeri și armeni

Pinterest LinkedIn Tumblr

Luptele armate dintre separatiștii armeni și forțele azere continuă în Nagorno-Karabah, în ciuda armistiţiului umanitar. Bilanțul confruntărilor este de cel puțin 600 de morţi, dintre care 73 de civili, în timp ce Crucea Roşie estimează la sute de mii de persoane populaţia afectată de conflict, scrie AFP, preluată de Agerpres.

Pentru a patra zi consecutiv, şi în pofida apelurilor insistente din partea Rusiei şi a occidentalilor, încetarea focului negociată la Moscova, care ar fi trebuit să intre în vigoare sâmbătă, a rămas literă moartă.

„Astăzi, după două săptămâni de lupte intense şi care din nefericire se intensifică (…), vedem că sute de mii de persoane sunt deja afectate în regiune”, a menţionat într-un comunicat directorul pentru regiunea Eurasia al Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, Martin Schuepp.

Potrivit acestuia, continuă discuţiile între beligeranţi pentru schimburi de prizonieri şi de corpuri ale celor ucişi, conform armistiţiului negociat la Moscova.

Care este situația pe front

Cât despre evoluţia situaţiei pe front, separatiştii din Nagorno-Karabah au acuzat armata azeră că a lansat o triplă ofensivă la sud, nord şi nord-est de republica autoproclamată. La rândul său, Azerbaidjanul afirmă că „respectă încetarea focului” şi acuză adversarul armean că bombardează districtele azere Goranboy, Terter şi Agdam.

Azerbaidjanul pare să fi cucerit câteva teritorii în cele puţin mai mult de două săptămâni de lupte, dar nu a reuşit să obţină un avantaj semnificativ asupra separatiştilor, care controlează în continuare zonele muntoase.

„Azerbaidjanul a înregistrat unele succese militare, dar fără nimic spectaculos. Baku este departe de preluarea controlului asupra Karabah-ului”, notează Guela Vassadze, expert la Centrul georgian de analiză strategică, evocând totodată o situaţie de „impas diplomatic şi militar”.

În districtul Terter, pe frontul de nord, o echipă a AFP a văzut de departe forţele azere bombardând cu artileria munţi unde se aflau poziţiile de pe care armenii trăgeau asupra zonei.

Într-un adăpost subteran întunecos, circa 20 de azeri stau adăpostiţi.

„Suntem aici de 16 zile, în fiecare zi ne bombardează, în pofida încetării focului. Ieri şi astăzi a fost fără întrerupere”, povesteşte Akiif Aslamiv, în vârstă de 62 de ani. O scenă similară celei la care jurnaliştii AFP au fost martori cu două săptămâni în urmă de partea armeană a frontului, unde civilii de asemenea se refugiază în adăposturi.

Şi de la Stepanakert, capitala regiunii separatiste, se putea auzi artileria deschizând focul pe frontul de sud.

Istoria conflictului din Nagorno-Karabah

Nagorno-Karabah, teritoriu azer locuit majoritar de armeni, s-a separat de Azerbaidjan, de unde a rezultat la începutul anilor ’90 un război soldat cu circa 30.000 de morţi. Ostilităţile aflate acum în desfăşurare sunt cele mai grave după anul 1994.

După aproape 30 de ani de impas diplomatic, preşedintele azer Ilham Aliev a promis că va prelua controlul asupra regiunii separatiste.

Beligeranţii se mai acuză reciproc că atacă deliberat zone civile populate, de crime de război şi de folosirea unor bombe cu fragmentare, o armă interzisă.

Pe lângă o potenţială criză umanitară, există şi teama unei posibile internaţionalizări a conflictului, întrucât Turcia încurajează ofensiva azeră, în timp ce Rusia are un tratat militar cu Armenia.

Turcia este în plus acuzată că a trimis combatanţi pro-turci din Siria să lupte alături de azeri, ceea ce guvernul de la Baku dezminte. Totuşi, potrivit Observatorului sirian pentru drepturile omului (OSDH), 119 combatanţi sirieni din facţiuni pro-turce au fost ucişi de când au început luptele la sfârşitul lui septembrie, din cei circa 1.450 de astfel de combatanţi desfăşuraţi în Nagorno-Karabah.

Deocamdată, Armenia şi Azerbaidjanul au evitat o confruntare militară directă în afara regiunii Nagorno-Karabah.

Pe de altă parte, evoluţia epidemiei de COVID-19 în regiune îngrijorează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care a constatat o creştere puternică a numărului cazurilor de infectare. ”Mobilizarea trupelor, deplasarea populaţiilor, toate acestea ajută virusul să se răspândească”, remarcă un purtător de cuvânt al OMS, Tarik Jasarevic.

loading...

Comments are closed.