Consiliul Audiovizualului (CA) a aplicat o amendă de 20 000 de lei postului de televiziune privat „Exclusiv TV” pentru nerespectarea prevederilor articolului 13 din Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA), referitor la asigurarea informării publicului. Sancțiunea a fost aplicată în urma monitorizării programului „На грани”, difuzat pe 23 ianuarie 2026, în care a participat invitatul Igor Dodon. Aspectele problematice au fost semnalate într-un articol de fact-checking realizat de portalul StopFals.md.
Emisiunea a început la ora 19:27 și a durat o oră și 18 minute. Moderatoarea Natalia Cosîh a discutat cu Igor Dodon despre evenimente socio-economice și politice naționale și internaționale din săptămâna respectivă.
Controlul a identificat mai multe abateri, printre care prezentarea unor informații neprobate, denaturate și manipulatorii. Invitatul a susținut, fără probe, că Republica Moldova ar fi militarizată și implicată direct în războiul din Ucraina printr-un „acord militar”. Președinta Comisiei parlamentare pentru politică externă, Doina Gherman, a precizat că pe 24 ianuarie nu exista niciun proiect al ordinii de zi a ședinței Comisiei, iar președintele Comisiei pentru securitate națională, Lilian Carp, a afirmat că „afirmațiile privind semnarea unui acord militar între Republica Moldova și Ucraina sunt false”. Acordul existent din 1993, care urmează să fie actualizat, prevede cooperare tehnico-militară în domenii precum schimb de expertiză, securitate cibernetică și protecția infrastructurii critice, fără implicarea țării în acțiuni militare, respectând neutralitatea Moldovei prevăzută în Constituție.
O altă informație denaturată a fost că Președinta Maia Sandu ar fi exclus Statele Unite din rândul partenerilor strategici ai Republicii Moldova. În realitate, Maia Sandu a declarat la conferința de presă din 22 ianuarie 2026: „Partenerii care ne-au susținut cel mai mult pentru acest sector sunt: Germania, SUA, România, Polonia, dar și alții, ajutorul cărora îl apreciem foarte mult”. De asemenea, la minutul 1:21:00, Președinta a afirmat: „Statele Unite ale Americii rămân unul dintre partenerii strategici ai Republicii Moldova. Și SUA, și Republica Moldova fac parte din lumea liberă. De-a lungul timpului am beneficiat de sprijin…”
Invitatul a susținut că Moldova plătește cele mai mari tarife la energie din cauza politicii pro-europene a guvernării, fără a preciza raportul cu alte state. Datele EUROSTAT pentru primul semestru al anului 2025 arată că Moldova are prețuri sub media europeană la gaz și electricitate, fapt confirmat și de expertul Sergiu Tofilat. Contextul creșterii prețurilor, cauzat de reducerea livrărilor GAZPROM în contextul războiului, a fost omis, iar moderatoarea nu a intervenit.
De asemenea, invitatul a afirmat că Maia Sandu a condamnat protestele din Iran, ceea ce nu este susținut de declarațiile oficiale. Maia Sandu a spus: „Regimurile autoritare nu au respect pentru demnitatea și viața umană. E suficient să vedem cum regimul din Iran își ucide proprii cetățeni, cum regimul de la Kremlin pune la închisoare oameni nevinovați, mobilizează proprii cetățeni, dar și oamenii din teritoriile ocupate în Ucraina pentru a-i folosi în războiul lor de agresiune.”
În cadrul emisiunii, au fost promovate narațiuni părtinitoare și manipulatoare. Igor Dodon a prezentat liderii Donald Trump și Vladimir Putin ca dorind încetarea războiului, în timp ce liderii europeni, Ucraina și Republica Moldova ar susține continuarea conflictului. Afirmațiile privind înarmarea Republicii Moldova de către Uniunea Europeană pentru a lupta împotriva Rusiei reflectă narațiuni rusești, similare celor promovate de presa oficială de la Moscova.
A fost identificată și narațiunea „партия войны” („partidul războiului”), folosită de oficialii ruși pentru a transfera responsabilitatea războiului din Ucraina asupra statelor UE, prezentând Rusia ca actor pacifist. Această narațiune, preluată integral de invitat, nu reprezintă o opinie politică proprie, ci o reproducere a propagandei oficiale ruse, fără ca moderatoarea să intervină pentru a contesta sau a contextualiza afirmațiile.
Invitatul a lansat acuzații la adresa autorităților de la Chișinău, inclusiv despre finanțare ilicită, blocarea proceselor electorale, criza energetică și controlul politic al instituțiilor statului. Printre acestea se numără susținerea că Maia Sandu ar fi fost finanțată de USAID, fără existența vreunui document care să confirme acest lucru, iar moderatoarea nu a cerut probe.
De asemenea, Chișinăul a fost acuzat de blocarea alegerilor în autonomia Găgăuzia, fără ca moderatoarea să ofere detalii despre procesul electoral sau motivele blocajului. Invitatul a afirmat că guvernarea înarmează Republica Moldova și că nu are o viziune asupra reformei administrației publice locale, deși Guvernul a aprobat în martie 2023 o strategie de reformă pentru perioada 2023-2030.
Criza energetică și economică din regiunea transnistreană a fost prezentată ca fiind cauzată intenționat de autoritățile de la Chișinău, deși viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a explicat că autoritățile au o viziune strategică și au propus soluții, dar au întâmpinat refuz din partea autorităților de la Tiraspol.
Igor Dodon a criticat refuzul Maiei Sandu de a primi scrisorile de acreditare ale ambasadorului rus și blocarea contactelor cu Federația Rusă, susținând că autoritățile fac ce le dictează Bruxelles-ul. Procedura de acreditare este întârziată, însă contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a fost omis.
Un aspect esențial al controlului a fost lipsa echidistanței jurnalistice și pasivitatea moderatoarei. Aceasta a avut un rol pasiv, evitând să solicite argumente sau să pună sub semnul întrebării afirmațiile invitatului, permițând dezvoltarea unor narațiuni lungi, unele de peste cinci minute, care conțineau acuzații, falsuri și manipulări. Majoritatea întrebărilor au fost formulate neutru, facilitând discursul invitatului, fără a asigura echilibrul și verificarea veridicității informațiilor.
Analiza a evidențiat încălcarea prevederilor legale, inclusiv articolul 16 din Regulamentul CA privind conținuturile audiovizuale, care impune prezentarea punctelor de vedere opuse în cadrul aceluiași program sau în ediții ulterioare, precum și articolul 13 alin. (1) lit. b) din CSMA, care cere verificarea și prezentarea imparțială a informațiilor.
Membrul CA Orest Dabija a apreciat activitatea de verificare a faptelor realizată de societatea civilă, subliniind importanța unui rol activ al moderatorilor în emisiunile informativ-analitice pentru a contracara tezele nefundamentate care pot manipula opinia publică.
Vasile Botnaru, membru CA, a atras atenția asupra pericolului „jurnalismului de carton” și a subliniat că pasivitatea moderatorilor în fața afirmațiilor denaturate încalcă Codul serviciilor media audiovizuale și misiunea jurnalismului într-o democrație. „Instinctul contrazicerii” trebuie să definească prestația moderatorilor de talk-show.
Vicepreședinta CA, Aneta Gonța, a calificat drept deficitar profesionalismul moderatoarei, care a fost semnalată și în rapoarte anterioare privind alegerile parlamentare din 2025 și discursul de ură în spațiul public. Ea a menționat că în emisiune au fost identificate elemente de dezinformare care pot afecta integritatea spațiului informațional național.
Președinta CA, Liliana Vițu, a atenționat furnizorii de servicii media să trateze cu diligență invitații care lansează narațiuni false și informații trunchiate, deoarece tolerarea acestor practici poate modifica percepția colectivă, inversând termeni și justificând acțiuni condamnabile, în special în contextul războiului din Ucraina.