Creștinii ortodocși au intrat de astăzi în Postul Mare, cel mai aspru post de peste an, cunoscut ca și Postul Paștilor.
Până la Sărbătoarea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, prăznuită în acest an pe 5 mai, cei care postesc nu vor consuma carne, pește, produse lactate, ouă, dar și vin. Prima și ultima săptămână de post sunt cele mai stricte, scrie IPN
Postul Paștelui tine patruzeci de zile. Începe în mod oficial luni, cu șapte săptămâni înaintea Paștilor, după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, numită și Duminica lăsatului sec de brânză, și se termină în seara Sâmbetei lui Lazăr, ziua de dinaintea Duminicii Floriilor – Intrarea Domnului în Ierusalim. Cu toate acestea, postul continuă și în săptămâna următoare, numită și Săptămâna Patimilor, Săptămâna Mare sau Săptămâna Sfântă până la Sfintele Paști.
Comparativ cu celelalte posturi de peste an, Postul Paștelui este considerat mai aspru. În cele 40 de zile există numai două sărbători cu dezlegare la pește – de Buna Vestire, marcată pe 7 aprilie (de către creștinii care respectă calendarul bisericesc vechi) și în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim, cunoscută ca și Duminica Floriilor, marcată cu o săptămână înainte de Paști.
Persoanele bolnave, femeile care așteaptă copii și copiii pot cere dezlegări de la preot. Enoriașii se vor putea împărtăși din prima săptămână.
Într-un mesaj al Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Vladimir la început de post, acesta încurajează creștinii să trăiască în pace, dragoste și credință cu aproapele lor. „Dragii mei, postul e bun prilej pentru rugăciune cu osârdie și fapte bune. Postul duhovnicesc înseamnă postirea simțurilor – gura să nu vorbească neadevăruri și nedreptăți, ochii să nu privească cele pierzătoare și ispititoare, urechea să nu asculte vorbe deșarte. Și ferice de cel care îmbină postul cel duhovnicesc cu cel trupesc, pentru că acesta, prin înfrânare ajunge chip luminos al smereniei creștine”, se arată în mesajul mitropolitului.
În acest an Paștile va fi sărbătorit pe 5 mai.