Pe 8 mai 1945, Europa celebra capitularea Germaniei naziste și sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial pe continent. În acea zi, mii de oameni au ieșit pe străzile Londrei pentru a sărbători victoria, informează telegraph.md, cu referire la BBC.
În 1985, la 40 de ani de la acest moment istoric, regina Elisabeta a II-a a povestit pentru BBC cum, în seara târzie a zilei de 8 mai 1945, a părăsit Palatul Buckingham împreună cu sora sa, Margaret, și s-a alăturat incognito mulțimii euforice din capitala britanică.
Prințesa de 19 ani și sora sa mai mică, în vârstă de 14 ani, au decis să iasă din palat pentru a vedea cu ochii lor sărbătoarea. „Îmi amintesc că ne era teamă să nu fim recunoscute, așa că am tras cozorocul șepcii militare peste ochi”, își amintea regina. Tatăl lor, regele George al VI-lea, le-a permis cu bucurie să părăsească palatul, pentru ca ele să împărtășească bucuria poporului. În jurnalul său, el nota: „Săracele, nu s-au distrat niciodată cu adevărat până acum”.
Elisabeta a II-a a declarat că acea noapte a fost „una dintre cele mai memorabile din viața mea”. La eveniment li s-a alăturat și verișoara lor, Margaret Rhodes, care a descris momentul în autobiografia sa ca fiind „un caz unic de libertate personală; un moment de tip Cenușăreasa inversată, în care puteau pretinde că sunt fete obișnuite, aproape necunoscute”.
Prințesa Elisabeta s-a născut în 1926 și avea 13 ani când a început Al Doilea Război Mondial, în 1939. În mare parte a conflictului a locuit la Castelul Windsor, aflat la aproximativ 35 de kilometri de Londra. În octombrie 1940 a apărut pentru prima dată la BBC, adresându-se copiilor evacuați în America de Nord, dar și unui public mai larg. Ea spunea atunci: „Noi, copiii rămași acasă, nu ne pierdem curajul. Încercăm să facem tot ce putem pentru marinarii, soldații și aviatorii noștri curajoși”.
În 1944, cu un an înainte de finalul războiului, Elisabeta s-a alăturat Corpului Teritorial Auxiliar Femei, unde a urmat instruirea ca șofer și mecanic. Șapca sa militară kaki avea să devină parte din imaginea cu care s-a deghizat în noaptea victoriei.
La 7 mai 1945, Germania nazistă a semnat actul de capitulare. Pe 8 mai au început sărbătorile masive în Marea Britanie. Încă de dimineață, mulțimile s-au adunat pe străzile Londrei, inclusiv în fața Palatului Buckingham și pe Whitehall. La ora 15:00, premierul Winston Churchill a anunțat oficial sfârșitul războiului în Europa, subliniind: „Ne putem permite o scurtă perioadă de bucurie, dar nu trebuie să uităm niciun moment dificultățile care ne așteaptă”. Regele George al VI-lea s-a adresat, la rândul său, națiunii, amintind că războiul cu Japonia continua.
Familia regală a apărut de mai multe ori pe balconul palatului, stârnind entuziasmul mulțimii. La un moment dat, li s-a alăturat și Churchill. Un corespondent BBC descria scena ca fiind „absolut nebună”: oamenii aruncau pălării în aer, copiii stăteau pe umerii părinților, iar steagurile umpleau cerul.
Elisabeta a povestit că a ieșit de mai multe ori pe balcon, dar apoi a decis, împreună cu sora sa, să coboare în stradă pentru a vedea mai de aproape sărbătoarea. Au trecut prin Green Park și s-au întors la palat, strigând împreună cu mulțimea: „Vrem să-l vedem pe rege”. Mai târziu, au reușit să-și vadă părinții pe balcon, după ce au transmis că le așteaptă afară.
În grupul lor se afla și vărul lor, John Elphinstone, proaspăt întors din prizonierat. Elisabeta își amintea cum acesta era uimit că poate merge liber alături de familie printre oameni prietenoși. Ea a relatat și un episod în care cineva a făcut schimb de șepci cu un marinar olandez, care a mers cu ei pentru a o recupera.
După plimbarea prin Londra, prințesele au ajuns la hotelul Ritz, unde au dansat „conga”, un dans popular la acea vreme din America Latină. Jean Woodroffe, una dintre primele doamne de onoare ale reginei, își amintea: „Am intrat pe o ușă a hotelului Ritz și am ieșit pe alta, dansând conga. Și nimeni nu părea să ne observe”.
În zilele următoare, pe 9 mai și în august, Elisabeta și Margaret au mai făcut câteva ieșiri incognito în Londra, în timpul altor momente de sărbătoare ale victoriei. În jurnalul său, Elisabeta descria bucuria și energia mulțimii.
În 2020, în plină pandemie de COVID-19, regina a vorbit din nou despre acele momente, cu ocazia aniversării victoriei. Ea spunea: „Astăzi poate părea dificil că nu putem marca această aniversare așa cum ne-am dori. În schimb, ne amintim de ea rămânând în casele noastre”. Regina a subliniat că „sentimentul de bucurie din mulțimile adunate în toată țara a fost profund”, având în față șapca militară purtată în acea noapte din 1945.