Curtea de Conturi a Republicii Moldova a identificat un nivel scăzut de utilizare a resurselor disponibile în cadrul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), în urma auditului extern realizat asupra instituției de stat. Aproximativ 70 de milioane de lei din Fondul pentru Antreprenoriat și Creștere Economică al Republicii Moldova, în perioada 2022-2023, nu au fost utilizate pentru sprijinirea antreprenorilor.
Resursele financiare alocate de la bugetul de stat și din surse externe pentru programele de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) nu au ajuns în mod constant la beneficiarii vizați. Auditorii au constatat că această situație este cauzată de „neîndeplinirea obligațiilor de lansare a unor produse în cadrul Fondului pentru Antreprenoriat și Creștere Economică al Republicii Moldova”, precum și de dublarea cererilor și alte dificultăți organizatorice care blochează permanent fondurile de susținere ale statului.
Un alt aspect problematic vizează beneficiarii care nu au respectat integral criteriile de selecție, ceea ce „a condus la acordarea necorespunzătoare a sprijinului financiar irevocabil în valoare de aproximativ 522 200 lei în cadrul programului „Start pentru tineri: afaceri durabile la domiciliu””. De asemenea, contractele de investiții nu conțineau prevederi clare privind responsabilitatea beneficiarilor în cazul neîndeplinirii obiectivelor stabilite și măsurile pe care urma să le ia ODA în astfel de situații.
„Majoritatea beneficiarilor nu au atins indicatorii de performanță stabiliți în planul de afaceri. Această neperformanță a variat de la 40% la 66% în 2022 și de la 58% la 63% în 2023. Lipsa mecanismelor de responsabilizare afectează negativ realizarea obiectivelor programului și eficiența utilizării fondurilor publice”, a declarat Natalya Trofim, membru al Curții de Conturi.
Auditul a mai relevat nereguli în calendarul evaluării preliminare a cererilor, cu întârzieri de 17-28 de zile în unele cazuri. Oficiul pentru Dezvoltare Rurală (ODA) a explicat că aceste întârzieri au fost cauzate de „volumul mare de cereri, calitatea insuficientă a documentelor depuse și lipsa de personal implicat în procesul de evaluare”.
Au fost identificate și cazuri de acordare simultană a sprijinului financiar unor solicitanți atât din fondurile ODA, cât și din partea Agenției de Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA). Deși există acorduri de cooperare și acces reciproc la baze de date, lipsa unui schimb automat de informații a dus la dublarea sprijinului, deoarece nu se verifică respectarea plafonului de investiții.
Auditul a constatat că ODA nu dispune de norme interne uniforme privind stocarea dosarelor beneficiarilor, ceea ce a afectat procesul de evaluare. Au fost identificate documente neactualizate sau lipsă a unor documente obligatorii. Totodată, lipsa unui Registru actualizat al beneficiarilor de minimis limitează capacitatea ODA de a desfășura controale eficiente, iar ceea ce se întâmplă cu o întreprindere după acordarea asistenței financiare rămâne necunoscut.
În ceea ce privește Fondul de garantare a creditelor, auditul a constatat o „întârziere în elaborarea și punerea în aplicare a principalelor politici și proceduri interne, inclusiv a cadrului juridic și de reglementare secundar necesar pentru punerea în aplicare a instrumentelor de sprijin financiar pentru IMM-uri”. De asemenea, ODA nu a introdus un mecanism separat pentru exercitarea dreptului de recurs împotriva garanțiilor financiare emise, în special pentru contribuabilii aflați în procedură de faliment, deși această procedură este prevăzută în reglementările naționale.
Auditul a mai evidențiat că ODA nu are restricții clare privind utilizarea veniturilor proprii din comisioanele de garantare, pe care le plasează în conturi de depozit și le folosește pentru acoperirea cheltuielilor administrative. În perioada auditată, veniturile proprii în valoare de 33,9 milioane de lei, reprezentând 81% din suma totală, au fost utilizate astfel, în timp ce fondul a fost capitalizat în principal din resurse financiare alocate de la bugetul de stat.
Un alt aspect identificat este că persoanele responsabile de gestionarea fondului nu au asigurat recuperarea integrală și la timp a comisioanelor restante aferente garanțiilor individuale. În urma inventarierii contractelor de garantare, au fost identificate comisioane restante suplimentare în valoare de 3,6 milioane de lei, din care 1,12 milioane de lei au fost recuperate în timpul auditului.
Sistemul informatic de gestiune a garanțiilor, achiziționat cu 3 milioane de lei, nu fusese implementat la momentul auditului, ceea ce indică o inactivitate în procesul de „automatizare a proceselor”.