Comisia de la Veneția și Direcția Generală Drepturile Omului și Statul de Drept din cadrul Consiliului Europei au emis o opinie comună extrem de detaliată și critică privind noul proiect de lege moldovenesc privind mecanismul de judecare a cazurilor de corupție. Deși autoritățile de la Chișinău au renunțat la ideea creării unui tribunal separat și au integrat noile structuri în cadrul instanțelor existente, experții europeni atrag atenția asupra unor deficiențe serioase și a unor recomandări nerespectate.
Rădăcina reformei: corupția și ineficiența sistemului judiciar
Proiectul a fost revizuit de Parlamentul Republicii Moldova la solicitarea președintelui legislativului, Igor Grosu. Prima variantă a legii propusese înființarea unui tribunal anticorupție distinct. Însă, în urma opiniei critice din 2023 a Comisiei de la Veneția, autoritățile au revenit asupra deciziei, optând pentru formarea unor colegii specializate în cadrul instanțelor ordinare din Chișinău.
Această modificare este privită pozitiv de experții europeni, care notează că autoritățile au ținut cont de recomandările anterioare și au testat în practică eficiența acestui model. Mai mult, vettingul judecătorilor a avansat semnificativ, cu plecarea a circa 20% dintre magistrați, ceea ce a contribuit la recâștigarea unei părți din încrederea publicului în justiție.
Critici clare privind extinderea competențelor și lipsa de claritate
Un punct sensibil semnalat în noua opinie privește extinderea competenței colegiului anticorupție. Concret, articolul 4 al proiectului include nu doar infracțiunile de corupție, ci și infracțiuni împotriva securității statului, precum trădarea, spionajul, separatismul și conspirația împotriva ordinii constituționale.
„Dacă intenția este ca instanțele specializate să judece doar cauze care combină elemente de corupție cu infracțiuni contra securității statului, acest lucru trebuie stipulat clar în textul legii”, avertizează Comisia de la Veneția, subliniind că altfel se încalcă principiile de claritate juridică și delimitare a competențelor.
Riscuri de blocaje procedurale și selecție ineficientă
Deși proiectul prevede 15 judecători la prima instanță și doar 6 judecători la nivel de apel, experții atrag atenția că acest număr este insuficient pentru a preveni blocajele procedurale. „Un număr atât de redus de judecători riscă să ducă la impasuri în situații de abținere sau conflict de interese. Înlocuirea lor ar fi dificilă din cauza procedurilor speciale de selecție”, se arată în raport.
Comisia recomandă crearea unei liste de judecători de rezervă, care să poată fi desemnați temporar în asemenea cazuri. De asemenea, lipsesc prevederi clare privind cvorumul și majoritatea necesară în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru numirea acestor judecători, precum și lipsesc referințe explicite la posibilitatea de contestare juridică a acestor decizii.
Integritatea judecătorilor, tratată incoerent
Un alt aspect criticat vizează criteriile de eligibilitate pentru funcția de judecător anticorupție. Formulările privind integritatea financiară și etică sunt „neclare”, iar referința la „calitățile și abilitățile profesionale necesare” este considerată „superfluă și prea generală”.
Totodată, Comisia notează că rămâne nerezolvată problema definirii clare a competenței judecătorilor de instrucție în materie de corupție, o lacună care poate afecta eficiența anchetelor și legalitatea măsurilor procesuale.
Remunerație confuză și incertă
Noua versiune a legii introduce o primă unică de concediere la finalul mandatului pentru judecătorii anticorupție. Însă Comisia consideră această soluție inadecvată, deoarece „plățile unice la final de mandat sunt un stimulent mult mai slab decât suplimentele salariale lunare sau anuale”, arătând că lipsa unor forme continue de recompensare poate descuraja potențialii candidați. În plus, nu este clar cum va fi tratat salarial un judecător care revine ulterior într-o instanță generalistă.
Alte omisiuni: securitatea juridică și reforma sincronizată
Comisia mai observă că nu s-a efectuat nicio analiză oficială privind compatibilitatea proiectului cu standardele CEDO, deși acest lucru fusese recomandat. De asemenea, nu se menționează nicio coordonare concretă între reforma instanțelor și reforma procuraturii, deși combaterea corupției necesită o abordare integrată.
În concluzie, deși Comisia de la Veneția apreciază progresele realizate și tonul cooperant al autorităților moldovene, reiterează că „proiectul necesită îmbunătățiri semnificative” pentru a deveni viabil și eficient în contextul unei reforme autentice a justiției. Printre recomandările urgente se numără clarificarea competenței instanțelor, definirea criteriilor de selecție și garantarea transparenței și eficienței procesului de numire a judecătorilor.
Comisia de la Veneția critică lacunele proiectului privind judecarea cazurilor de corupție în Republica Mol… by Agenția de Presă TELEGRAPH.MD on Scribd