Ministerul Justiției a anunțat public pe 14 mai 2026 doar „inițierea procesului de elaborare” a proiectului privind consolidarea mecanismului de evaluare a performanțelor judecătorilor și lansarea consultărilor publice, însă documentele consultate de redacție arată că proiectul fusese deja transmis cu o zi înainte Comisiei de la Veneția.
Documentul a fost expediat Comisiei de la Veneția pe 13 mai 2026 și înregistrat sub indicativul CDL-REF(2026)017.
O audiere online privind proiectul modificărilor legislative este programată provizoriu pentru 28 mai 2026, între orele 11:00 și 11:45 (ora Strasbourgului). Organizatorii au precizat că agenda nu este încă finalizată, iar ora exactă urmează să fie confirmată ulterior. În cadrul reuniunii va fi asigurată traducere engleză/română.
În comunicatul publicat pe 14 mai, Ministerul Justiției anunța că „vor fi examinate opțiuni de optimizare a procesului de evaluare a judecătorilor” și că inițiativa urmărește „accelerarea proceselor de evaluare aflate în derulare”, fără să publice proiectul și fără să precizeze că documentul era deja transmis Comisiei de la Veneția.
Totuși, proiectul consultat de redacție conține deja modificări legislative formulate integral și introduce un mecanism extins de verificare a integrității judecătorilor din instanțele de fond.
Potrivit proiectului, criteriul de integritate ar urma să fie împărțit între Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor și Comisia Vetting (CE nr. 2). Colegiul va evalua aspectele ce țin de etică, sancțiuni disciplinare, reputație profesională și neimplicare politică, iar CE nr. 2 va verifica exclusiv integritatea financiară.
Documentul prevede expres că „neacumularea ponderii de 40% pentru criteriul integrității constituie temei pentru atribuirea calificativului «eșuat»”.
În același timp, CE nr. 2 ar urma să aplice standardele utilizate în procesul de vetting al judecătorilor din instanțele superioare și să verifice dacă „activele, veniturile, cheltuielile și stilul de viață al judecătorului sunt coerente și justificate legal”.
În nota de fundamentare, Ministerul Justiției argumentează modificările prin faptul că Secretariatul CSM „nu are în componența sa analiști financiari” capabili să efectueze verificările privind integritatea financiară a magistraților.
Documentul arată că sistemul judecătoresc are în prezent 528 de funcții de judecător, dintre care 349 sunt ocupate, iar 264 de judecători nu au fost supuși evaluării externe.
Autorii proiectului susțin că lipsa verificărilor la nivelul instanțelor de fond poate afecta credibilitatea reformei justiției și cooperarea judiciară cu statele Uniunii Europene.
În document este menționat și riscul ca viitorul Consiliu Superior al Magistraturii să înregistreze „un regres” în promovarea integrității sistemului judecătoresc, în condițiile în care viitoarele proceduri de alegere în organele de autoadministrare nu vor mai include etapa de pre-vetting.
Proiectul mai prevede prelungirea mandatului CE nr. 2 până la 31 decembrie 2027 pentru efectuarea evaluărilor privind integritatea financiară a judecătorilor care nu au trecut prin vetting.
Potrivit calculelor incluse în documentul transmis Comisiei de la Veneția, indemnizațiile celor patru membri naționali ai CE nr. 2 vor costa 5 309 280 de lei anual (110 610 lei/lună), sumă deja planificată în CBTM pentru anul 2027.
Documentul a provocat nemulțumiri inclusiv în interiorul Consiliului Superior al Magistraturii.
PL_consolidarea Mecanismului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor by Agenția de Presă TELEGRAPH.MD