În ultimele săptămâni, Inna Linnik a devenit o prezență tot mai activă în spațiul public din Chișinău. Fost director general al Î.M. Uzina „Topaz” S.A., ea apare frecvent în sala de conferințe a unei agenții de presă din capitală (redacția pro-europeană), de unde adresează apeluri autorităților constituționale ale Republicii Moldova, cerând ”implicarea acestora în dosarul Uzinei și în investigarea deciziilor instanțelor privind gestionarea acesteia”.
Potrivit informațiilor obținute de Dosar.md, Inna Linnik a fost implicată în procesul de administrare a Uzinei „Topaz” într-o perioadă critică, în care compania a fost supusă unui atac judiciar sub forma unei proceduri de insolvabilitate. Procedura a fost inițiată de „CPD Industrial Group” SRL, companie afiliată omului de afaceri Mircea Baciu – cunoscut în Republica Moldova ca proprietar al rețelei de magazine „BOMBA”. Deși Linnik nu are legătură directă cu rețeaua de retail, numele ei apare în contextul acestei scheme prin prisma funcției de conducere la momentul declanșării crizei și a legăturii sale cu grupul Baciu.
În februarie 2025, Curtea de Apel Centru a anulat procedura de insolvabilitate, a ridicat sechestrul aplicat asupra patrimoniului și a anulat desemnarea administratorului provizoriu. Ca urmare, Consiliul de Administrație al Uzinei și-a reluat atribuțiile și a numit o nouă conducere, înlăturând-o din funcție pe Inna Linnik. Modificările au fost înaintate pentru înregistrare la Agenția Servicii Publice. Într-un comunicat oficial, compania a anunțat reluarea activității și a respins acuzațiile lansate ulterior de fosta conducere.
Investigația Dosar.md relevă că Inna Linnik a fost anterior ”prim-vice-ministru al Dezvoltării Economice” în cadrul așa-numitei „Republici Moldovenești Nistrene” (PMR), regim nerecunoscut internațional și considerat ilegitim de către autoritățile de la Chișinău. Din această perspectivă, rolul ei în cadrul unei întreprinderi din Chișinău ridică semne de întrebare legate de securitatea economică și influența structurilor separatiste în economia legală a Republicii Moldova.
Conform unei ”note guvernamentale”, Inna Linnik a participat la administrarea regimului de la Tiraspol și promovează ideea că PMR este o entitate statală separată. În același timp, Federația Rusă – țară al cărei cetățean este – este văzută de către Linnik ca „partener strategic” și „bază de susținere” pentru regimul transnistrean.
Surse apropiate redacției indică faptul că Linnik este protejată de generalul rus Vladimir Antiufeev, fost viceprim-ministru al regiunii separatiste și figură-cheie în structura de putere de la Tiraspol. În semn de loialitate față de regimul separatist, fiul acesteia a fost trimis să servească în forțele armate ale administrației transnistrene – o structură nerecunoscută, care reprezintă o amenințare directă pentru autoritățile de la Chișinău.
Evident, având în vedere că și fiul ei este înrolat în armata transnistreană și pregătit să deschidă focul oricând în direcția malului drept al Nistrului, Linnik a fost prezentă, în ziua de 9 mai 2025, la evenimentele militare din stânga Nistrului.
În aceste imagini de mai jos, Linnik se deplasează în spatele tatălui său, Constantin Starițin, colonel de securitate în cadrul administrației separatiste de la Tiraspol.
Numele Innei Linnik figurează în decretul de sancțiuni semnat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe 7 decembrie 2023. Potrivit documentului, Linnik este sancționată pentru contribuția – directă sau indirectă – la consolidarea capacităților Federației Ruse de a susține agresiunea împotriva Ucrainei.
Într-un episod controversat, în vara anului 2024, Mircea Baciu a fost decorat cu o diplomă oficială din partea președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Gestul a fost amplu mediatizat pe rețelele sociale și a inclus laude explicite la adresa omului de afaceri. Asta în pofida implicării lui Baciu într-o schemă de preluare a unei întreprinderi și a colaborării sale cu persoane precum separatista Inna Linnik – sancționată și ea de autoritățile de la Kiev.
”Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) desfășoară la moment acțiuni procesual-penale, în Chișinău, într-un dosar de abuz de serviciu și insolvabilitate fictivă – infracțiuni care au cauzat prejudicii considerabile mai multor persoane și unor companii. Procurorii PCCOCS urmează să revină cu date suplimentare despre rezultatele perchezițiilor desfășurate, persoanele beneficiind pe parcursul investigațiilor de prezumția nevinovăției, potrivit legii”, anunțau procurorii în octombrie 2024, după perchezițiile efectuate la Mircea Baciu și alte persoane afiliate acestuia, cauza penală referindu-se la atacul asupra Uzinei „Topaz”.
Prezențele publice frecvente ale Innei Linnik în spațiul mediatic din Chișinău au loc în lipsa unor reacții oficiale din partea autorităților în ceea ce privește activitatea sa anterioară în structurile regimului nerecunoscut de la Tiraspol. Potrivit informațiilor publice și documentelor oficiale, Linnik a deținut funcții importante în cadrul administrației separatiste și figurează pe lista de sancțiuni adoptată de Ucraina. În paralel, este asociată cu persoane implicate în tentative judiciare de preluare a unei întreprinderi din capitală. Toate aceste aspecte creează un context care ar putea necesita clarificări din partea instituțiilor competente, iar în loc de răspunsuri la apelurile lansate în scris sau prin mass-media, ar trebui să existe citații în dosare ce vizează separatismul, trădarea de patrie și participarea directă sau indirectă la susținerea războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Redacția Dosar.md urmează să publice și alte informații în legătură cu acest caz.