EXCLUSIV! Din culisele proiectului RISE Moldova: La Chișinău nu sunt impedimente pentru jurnaliști!

Din culisele proiectului RISE Moldova, incisivitatea propagandei rusești, rise.md, Global Investigative Journalism Network, The Organized Crime and Corruption Reporting Project, presa independenta, presa din moldova, presa libera, libertatea presei, api, asociatia presei din moldova, mass media, presa chisinau

Jurnalista de investigații și reporter RISE Moldova, Liuba Șevciuc, a oferit un interviu exclusiv pentru presa din România, în care scoate la iveală informații din culisele rise.md, vorbește despre cum se face jurnalismul de investigație la Chișinău și punte punctul pe “i” când vine vorba despre manipulare, dezinformare și propaganda rusească în Republica Moldova.

Chiar dacă mulți jurnaliști de la Chișinău, cum ar fi Alina Radu, Petru Macovei, Natalia Morari și alții din gașca lor, se lamentează zilnic că în Moldova libertatea presei este îngrădită, că li se limitează accesul la informații sau sunt presați de politicieni, Liuba Șevciuc distruge acest mit! Reputata jurnalistă nu se plânge, ba din contra, declară pentru psnews.ro că “poți fi un bun jurnalist de investigații în Republica Moldova, în pofida tuturor greutăților despre care am vorbit, iar RISE reprezintă un exemplu sugestiv în acest sens”.

liuba sevciuc, rise moldova, rise.md, moldova tara de minune, publika tv, europa libera, natalia morari, jurnalism moldovaÎntrebată fiind dacă politicienii din Moldova exercită presiuni asupra presei independente, Liuba Șevciuc spune tranșant: “Eu, ca jurnalist al RISE, consider că pot să-mi fac job-ul exact așa cum vreau. Nu m-a amenințat nimeni, nu s-au exercitat presiuni politice la adresa mea”. Ori dacă ocazional veți urmări emisunea Politica la TV8, spre exemplu, veți oberva că jurnalista Natalia Morari mai în fiecare seară se plânge că este amenițată ba ea personal, ba cineva din prietenii săi.

Problema este că la noi sunt prea puțini jurnaliști de investigații care să își dorească să practice meseria asta, cu toate riscurile, problemele financiare și responsabilitățile care decurg dintr-o astfel de alegere. Dar, dacă vrei cu adevărat, îți poți face bine meseria”, declară Liuba Șevciuc.

Mai mult decât atât, chiar dacă România este o țară membră UE și NATO, presa de acolo are mai puțină libertate decât presa din Republica Moldova.

În România, șeful Parlamentului, Liviu Dragnea a dat dispoziția să fie organizat un țarc, la Parlament, în care să stea reprezentanții presei, pentru a-i ține departe de aleșii neamului. Și Republica Moldova a existat în trecut o asemenea practică, însă ulterior președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, a renunțat la “țarcul” pentru jurnaliști oferindu-se acces liber tuturor la ședințele în plen a deputaților. Paradoxul este că, după ce li s-a oferit această libertatea, majoritatea jurnaliștilor moldoveni nici n-au mai venit în Parlament să asiste la ședințele legislative.

Propaganda rusească omniprezentă în Basarabia și campaniile de fake news rămân un pericol la adresa securității informaționale!

“La noi de mici am crescut cu știrile, filmele și serialele rusești, cu muzica rusească. Cumva, la televizor am auzit limba rusă mai mult decât limba română. La noi este interzisă prin lege și propaganda rusească, cu toate acestea ea continuă să fie prezentă, în mod deschis sau voalat”, a spus jurnalista de la Rise.md. Iar marele pericol vine din internet: “În ultima perioadă au apărut multe site-uri care se prezintă de ”media”, dar nu au jurnaliști reali și nici contacte, adrese. Aceste site-uri rostogolesc în online dezinformări specifice propagandei rusești”, a mai spus jurnalista de investigații.

Cât despre viitorul presei din Moldova, Liuba Șevciuc se arată optimistă: “Indiscutabil, în Republica Moldova avem instituții media care produc calitate – proiectul RISE este o dovadă în acest sens. Când m-am apucat eu de meseria asta, presa comunistă era în mare vogă și existau doar două-trei sclipiri de jurnalism independent. Presa online era extrem de puțin dezvoltată și la ani-lumină depărtare de impactul pe care-l poate avea astăzi”.

Total
0
Shares
 
Total
0
Share