În ultimii 10 ani, leul moldovenesc a avut, mai mult sau mai puțin, un comportament calculat, echilibrat și predictibil. În luna octombrie, anul curent, pentru prima dată a fost depășit nivelul de 100 de miliarde de lei, bani pe care Republica Moldova i-a pus în circulație de la introducerea leului moldovenesc, în noiembrie 1993”. Despre aceasta a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 24 noiembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, leul moldovenesc, la 29 noiembrie 1993, a devenit simbol al statalității Republicii Moldova, țară deja independentă. Leul moldovenesc a înlocuit atunci rubla rusă, cupoanele, care erau atunci în circulație. Introducerea leului moldovenesc a avut loc într-o perioadă dificilă, precedată de o inflație de 2000% anual, cauzată de prăbușirea sistemului sovietic. Prețurile creșteau de 20 de ori pe an. Ceea ce consta o rublă la începutul anului, era deja 20 de ruble la sfârșit de an. În următorul an era deja 400 de ruble. „Leul moldovenesc a ajuns în circulație la sfârșitul inflației. Deoarece inflația încă nu era finalizată, în 1994, leul și-a pierdut jumătate din importanța sa și valora doar 48,9 bani din valoarea lui de la momentul emiterii. În 1995 a ajuns 39,5 bani. Către 2000 a scăzut la 15,3 bani, 2010 – 6,4 bani, 2020 – 3,8 bani, iar în 2023 – 2,4 bani. În prezent, cu un leu moldovenesc cumperi ceea ce cumpărai în 1993 cu doi bănuți”, a spus expertul.
Referitor la câți lei a trebuit să ai de-a lungul timpului ca să procuri același volum de bunuri și servicii pe care le procurai în 1993 cu un cu 1 leu. În 1994 erau necesari deja doi lei; în 1992 – 2 lei și 53 de bani; în 2000 – 6 lei și 62 de bani; în 2010 – 15 lei și 57 de bani, în 2020 – 26 de lei și 16 bani; în 2023 – 41 de lei și 12 bani. În ultimii trei ani a avut depreciere puternică a leului. Astăzi trebuie 41 de lei și 12 bani ca să procuri același volum de bunuri pe care îl cumpărați în 1993 cu 1 leu.
Cum au crescut salariile. În 1993, oamenii primeau 31 de lei lunar. În 1994, chiar dacă a fost o inflație mare, salariul, atât nominal cât și real, a crescut substanțial și oamenii deja aveau un salariu real, mai mare de 1,7 ori față de 1993. Către 2000 salariul real a crescut de două ori față de 1993. Către 2010 – de 6,1 ori, către 2020 – de 9,7 ori. În 2023 salariul real, este tot de 9,7 ori mai mare, decât în 1993. „Oamenii câștigă și procură de aproape 10 ori mai mult decât în 1993. În acest an, salariul nominal va fi de circa 12450 lei, iar la o inflație de 5% anual, valoarea lui reală va ajunge la nivelul anului 2020. Din cauza crezei din 2021 și 2022, când veniturile populației au scăzut, acum în 2023 vom ajunge la nivelul anului 2020. În 2023, cel mai probabil se va recupera căderea din 2021/2022 și salariul va fi din de 9,7 ori mai mare față de 1993”, a spus Veaceslav Ioniță.
Economistul afirmă că leul moldovenesc în acest an se întărește față de toate valutele. Cu excepția anilor de criză, precum cea din 2015 cauzată de jaful bancar, leul moldovenesc oscilează pe parcursul anului, dar începe anul și îl finalizează aproape la același curs. În 2018, față de dolar, era 17,09. În timpul anului a oscilat, dar a început anul 2019 cu 17,16. Și a oscilat tot anul 2019 ca să înceapă anul 2020 cu 17,20. Pe parcursul anului 2020 din nou a oscilat, iar anul 2021 l-a început cu 17,20. Pe tot parcursul anului 2021 a oscilat, iar la începutului lui 2022 a ajuns 17,83. Anul 2023 l-a început cu 17,92, iar acum este 19,17 și este mai mult legat de deprecierea dolarului. „Tot ce se întâmplă pe parcursul anului sunt mici fluctuații, iar până la sfârșitul anului ajunge la nivelul începutului de an. Față de euro, este același lucru. Leul nostru, comparativ cu valutele de bază și celelalte valute, are un comportament mai mult sau mai puțin egal. În ultimii 10 ani, leul moldovenesc a avut, mai mult sau mai puțin, un comportament calculat, echilibrat și predictibil. Dacă doriți să păstrați banii la o bancă, o mai bună păstrare decât depozite bancare în lei nu veți avea”, a afirmat economistul.
Câți lei avem în circulație. Expertul spune că în 1993, estimativ, în circulație erau circa 120 de milioane, iar în bănci – vreo 40 de milioane lei. În total – 160 de milioane de lei avea Republica Moldova. În 1995, bani în circulație au ajuns la 640 de milioane, iar în bănci – circa 320 de milioane de lei. În total, circa un miliard de lei. În 2000, era un miliard și jumătate din lei în circulație, iar un alt miliard în bănci. În 2005, volumul total de lei, atât în bănci, cât și în circulație în afara sistemului bancar, erau – 11,1 miliarde de lei. În 2010 – 24,8 miliarde de lei. În 2020 – 75,9 miliarde de lei. În 2023 – 102,6 miliarde de lei, dintre care 36,1 miliarde în circulație, iar 66,5 miliarde – în bănci. Până în 2002, leii moldovenești erau mai mulți în circulație, decât în bănci. Astăzi avem o situație inversă. Începând cu 2003, în Republica Moldova, banii care se află în bănci au început să prevaleze față de banii care se află în circulație.
Câți bani în numerar a avut și are, în mediu, fiecare cetățean al Republicii Moldova. În 1993, fiecărui cetățean îi revenea 34 de lei. în 1995 – 181 de lei. În 2000 – 435 de lei, în 2010 – 3422 de lei, în 2020 – 11279 de lei, în 2023 – 14354 de lei.
Ca valoare, cei mai mulți bani sunt bancnotele de 200 de lei, dar cele mai mai puține – bancnotele de 1 leu. Ultima este bancnota care circulă cel mai des, dar și se uzează cel mai rapid. Ca valoare nu mai reprezintă nimic, iar Banca Națională a Moldovei (BNM) are cele mai mari cheltuieli pentru deservirea lor. Introducerea monedei de 2 lei în 2018 a permis reducerea numărului de bancnote în circulație cu 40%. Moneda de 1 leu era bine să fie introdus în perioada 2004-2008 și treptat să înlocuiască leii pe hârtie. Din 2015 și până în 2017 trebuia introdusă moneda de 2 și 5 lei, iar moneda de 10 lei în 2021/2023. Însă, s-a reușit în 2018 să fie introduse toate monedele, de 1, 2, 5 și 10 lei.
Bănuții. Din 2017 bănuțul de 1 nu mai are valoarea, care să justifice utilizarea lui. Banca Națională nu l-a scos din circuit, dar nici nu mai bate bănuți noi. Din 2023, datorită creșterii nominale a salariilor, dar și a prețurilor, bănuțul de 5, nu mai are valoarea care să justifice circulația lui. Putem spune că 2017 este anul când ne-am despărțit de bănuțul de unu, iar 2023 anul cânt ne dispărțim de bănuțul de 5. BNM în 2022 a continuat să introducă în circulație bănuți de 5, dar din 2024 deja nu se justifică economic circulația lor.
Comparația bancnotelor de 1 și 5 cu monedele de 1,2 și 5 lei. În 2023, monedele de 1, 2 și 5 lei au deja o valoare mai mare decât a celor de hârtie de 1 și 5 lei, a cărora epocă pleacă în istorie. În 2015 erau 152 de milioane de bancnote de 1 și 5 lei; în 2018 – 186 de milioane, din care 176 de milioane de hârtie, restul erau de monede. În acest an, bancnotele de 1 și 5 lei, ca valoare sunt 152,8 milioane de lei, iar monede – 145 de milioane de lei. Anul viitor monedele vor fi de cel puțin 160 de milioane de lei, iar de bancnote – 140 de milioane de lei. Anul 2023 este anul când bancnotele de 1 și 5 lei treptat pleacă în istorie și domină deja monedele de 1,2 și 5 lei.
Monedele comemorative. Acestea sunt produse din argint, aur, aliaj, fie sunt argintate, iar în fiecare an se realizează în mediu câte 8 monede comemorative, iar recordul a fost stabilit în anul 2000, când au fost bătute 24 de monede de argint. În prezent, sunt în total 190 de monede comemorative și 4 monede de circulație cu caracter comemorativ, într-un tiraj mai mare, câte 250 mii de monede. Sunt în total bătute 166 de monede de argint, cea mai mică monedă de argint are 8 gr, iar cea mai grea – 31,1 gr. Pe locul II se află monedele de aur. BNM a bătut în total 19 monede de aur, care se bat cu o greutate de la 7,8 la 31,1 gr. Sunt și patru monede argintate, cu povești și alte povestiri pentru copii. Mai este o monedă dintr-un aliaj metalic de 25 gr și 4 monede de circulație largă.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.