Mai mulți foști angajați ai sistemului de asistență socială îi solicită ministrului muncii și protecției sociale să prezinte scuze publice pentru că i-ar fi înjosit și le-ar fi lezat onoarea și demnitatea.
Este vorba despre mai bine de 500 de persoane care nu s-au regăsit în sistemul social, din spusele ministrului, pentru lipsa de competența, dar și pentru probleme de integritate, care potrivit lor, nu există pur și simplu.
Într-o conferință de presă la IPN, fostul șef al Direcției asistență socială și protecție a familiei Cantemir, Sergiu Butuc, a declarat că, acum două săptămâni, ex-angajații sistemului social au vorbit despre problema reformei „RESTART” și anume faptul că reprezintă paralizarea întregului sistem de asistență socială și pierderea oamenilor calificați din domeniu. Potrivit lui, lucrurile nu că s-au schimbat. Dimpotrivă, s-au agravat și mai mult. Și anume, prin intimidarea foștilor lucrători din sistem ca să nu iasă public și să vorbească.
Sergiu Butuc a mai spus că de mai multe ori ministrul muncii a declarat că foștii conducători de direcții, dar și alți specialiști nu s-au regăsit în funcții și nici nu li s-au făcut oferte de muncă pe motiv că nu au competențele necesare sau din cauză că au probleme de integritate. Astfel, spune el, că toți cei circa 500 de foști angajați care au stat la baza consultărilor pe marginea reformei acum nu mai sunt buni. El mai spune că nu este deloc clar cine a evaluat competențele și integritatea acestor oameni.
„Am să mă expun acum și în numele foștilor mei colegi cu care am discutat, colegii de la Leova, Cimișlia, Briceni, Drochia, Șoldănești, Bălți, Ialoveni, Florești și mulți alții – în numele lor mă adresez la domnul ministru Buzu. Vă solicit în numele tuturor, pentru înjosirea onoarei și demnității noastre, să vă cereți scuze publice față de noi. În caz contrar, noi cu toții ne rezervăm dreptul de a ne adresa în instanța de judecată pentru a cere despăgubiri moale și pentru a vă obliga să vă cereți scuze pentru înjosirea onoarei și demnității noastre”, a declarat Sergiu Butuc.
Svetlana Patraman, ex-șef adjunct al DASPF Cantemir, s-a arătat șocată de reacția ministrului în cadrul unei conferințe de presă. „Citez o frază a ministrului: „În același timp, în procesul de reangajare a persoanelor au fost evaluate capacitățile profesionale, performanța și, nu în ultimul rând, integritatea acestora. Cu regret, există probleme care nu au trecut aceste evaluări” – citat încheiat. Domnule Alexei Buzu, dumneavoastră ați depus jurământul în calitate de ministru al muncii și protecției sociale întru propășirea Republicii Moldova în haos, mie îmi pare. Deoarece este domeniul care respectă în primul și în primul rând drepturile omului”, a adăugat Svetlana Patraman.
Potrivit ei, prim acest mesaj ministrul a încălcat Constituția Republicii Moldova. „Când ați spus că integritatea lor este pătată. Integritatea dumneavoastră, domnul Buzu, este curată? Cum vă permiteți să vă pronunțați fără un material probatoriu, fără un act final de justiție, dacă este vorba de o astfel de etichetă? Vă asumați răspunderea de a ne acorda o ședință publică la 500 de persoane și să ne arătați acel act care denotă că noi nu avem capacități profesionale în domeniul dat sau în domeniile conexe”, a solicitat fosta adjunctă a DASPF Cantemir.
Fostul șef al Direcției asistență socială și protecție a familiei Ocnița, Iurie Rusu, a declarat că Reforma „RESTART”, ca și concept este un act statal bun. Nu și ca realizare. El spune că, atunci când se elabora proiectul reformei, șefii direcțiilor de profil din toate raioanele au avut mai multe runde de discuții cu fostul ministru, Marcel Spatari. Și atunci considerau că în urma acestei reforme vor avea de câștigat beneficiarii. Ulterior reforma a început pe ascuns. „Cu părere de rău, conducerea de astăzi a Ministerului niciodată nu s-a întâlnit cu șefii de direcții să discute despre reforma „RESTART”. Noi deseori puneam întrebări, dar ne spuneau să fim liniștiți”, a regretat Iurie Rusu modul în care au acționat autoritățile.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.