Economic

(foto) Datorită unui grant european, un producător de căpșune din raionul Florești beneficiază de echipamente performante

Pinterest LinkedIn Tumblr

Căpșunul poate produce peste 20 tone de fructe la hectar și poate fi cultivat în majoritatea zonelor din Republica Moldova. Experții spun că a venit timpul să producem profesional această cultură baciferă și să ne lansăm pe piețele externe cu un produs calitativ, ce ar corespunde cerințelor consumatorilor.

Despre cele mai performate soiuri, dar și despre utilizarea mașinii de bilonare și mulcire au fost informați fermierii din satul Cunicea, raionul Florești, în cadrul Zilei Câmpului organizată de Proiectul USAID/APM, la data de 18 mai curent.

În satul Cunicea sunt înregistrate circa 70 de hectare plantate cu căpșun, iar GȚ „Fedorciucova Zoia” a aplicat pentru obținerea unui grant pentru procurarea echipamentului/atașament pentru tractor care efectuează mecanizat mai multe lucrări cum ar fi întinderea peliculei de mulcire, formarea bilonului, întinderea sistemului de irigare, etc.

Oleg Stiopca, specilaist Dezvoltarea Forței de Muncă, APM, a informat producătorii prezenți despre activitățile desfășurate de Proiectul Agricultura Performantă în Moldova în sectorul de producere a pomușoarelor și a îndemnat fermierii să se informeze despre posibilitățile de finanțare, urmând exemplul Gospodăriei Țărănești „Fedorciucova Zoia”.

Gospodăria Țărănească „Fedorciucova Zoia” a fost fondată în anul 2008, deține 200 de hectare dintre care 70 sunt plantate cu livadă, iar 3 sunt plantate cu căpșuni. În anul 2017 a reușit să exporte 10 tone de căpșune pe piața CSI. Echipamentul de care a beneficiat îi va permite să presteze servicii altor 30 de fermieri din regiune pe o suprafață de cca 40 hectare.

lie Fedorciucov, a mulțumit Proiectului USAID/APM pentru suportul oferit menționând că datorită tehnologiei noi de plantare va putea sa-și extindă plantația de căpșune și să se specializeze în cultivarea acestei pomușoare.

Pe lângă cultivarea căpșunelor mai am în gestiune 70 de ha de livadă de măr, păr, caise, cireșe din Grecia. Cultivăm și ardeii dulci. Îmi place agricultura și merg pe urmele tatălui meu. Mai mult ca atât, am absolvit Universitatea Agrară de Stat din Moldova și acum aplic cunoștințele pe care le-am acumulat în anii de studenție. Recent, am început să cultivăm căpșune soiul Marmolada, totodată am importat și 4 soiuri din Italia pe care preconizăm să le testăm. Intenționăm să exportăm fructele noastre, respectiv este nevoie să ne conformăm cu cerințele consumatorului de peste hotare. Prin intermediul Proiectului USAID/APM am câștigat un grant pentru procurarea echipamentului de mulcire si formare a biloanelor pentru plantarea căpșunului. Urmăresc tot ce e legat de tehnologiile moderne și le aplic în plantația pe care o dețin. Cu ajutorul acestui echipament putem forma biloane calitative, astfel dezvoltând o afacere profitabilă și nu una cum o fi”, a menționat, pentru Agrobiznes, producătorul din Cunicea.

Un astfel de echipament costă 15 mii de euro și este unul necesar pentru cei care își doresc sa treacă la un alt nivel de producere, unul profesionist.

Atașamentul pe care l-am procurat ne va ajuta să întindem pelicula atât în gospodăria noastră, cât și în alte gospodării pentru că o putem da în arendă. Proiectul a fost prevăzut astfel ca în gospodăria noastră să organizăm un câmp experimental și să demosntrăm cu lucrează acest echipament”, a spus Ilie, mulțumit de calitatea lucrărilor realizate.

Căpșunele din gospodăria lui Ilie sunt vândute pe piața din Federația Rusă și consumatorii de acolo, spune producătorul, știu despre calitatea fructelor din Republica Moldova, iată de ce sunt la mare căutare și se realizează foarte repede și ușor.

Consumatorii din Rusia cunosc calitatea căpșunelor de la noi și le cumpără pentru că le place cum arată fructele noastre. În primul rând, au un misros deosebit, sunt foarte dulci. Avem în apropiere un iaz cu apă de calitate ceea ce ne permite să crultivăm producție de calitate”, a mai spus producătorul.

Oamenii din localitățile învecinate cu satul Cunicea vin aici la muncă, începând de primăvara devreme și până toamna târziu.

„Ne străduim să le creem condiții de muncă, astfel ca să putem conta oricând pe disponibilitatea lor de a munci în câmpurile noastre, le achităm un salariu decent. Pentru înființarea unui ha de căpșune, cu utilizarea tehnologiilor moderne, este nevoie de aproximativ 200 mii lei. Dacă plantația se va dezvolta bine, deja în următorul an ne vom recupera investiția. Căpșuna o comercializam cu 1,5-2 euro/kg. De pe o plantație de un hectar îngrijită corespunzător se pot aduna de la 10-30 tone de fructe. Dispunem în localitate de un frigider unde împreună cu alți producători putem păstra, sau cel puțin prerăci căpșunele înainte de comercializare”, a explicat Ilie Fedorciucov.

Angela Bejenari , o altă producătoare din satul Plopi, raionul Dondușeni, care deține o plantație de 3 ha de căpșune, inlusiv 30 ari în seră, 2 ha de zmeură, coacăză neagră, a împărtășit din experiența sa și a menționat că pentru a crește căpșune trebuie, în primul rând, să iubești această cultură, iar mai apoi să aștepți un profit.

„A venit timpul când trebuie să alegem soiuri mai performante, astfel ca să fie fructele transportabile, timpurii, să putem obține un profit mai mare. Noi promovăm soiul Alba și Albion cu pulpa viguroasă, respectiv transportabilitatea mai bună. Pot să vă spun cu siguranță, că așa gust ca la pomușoarele din Moldova nu găsiți nicăieri”, a spus producătoarea.

Principalul avantaj al mulcirii este faptul că folia nu permite dezvoltarea buruienilor, iar fermierul scutește banii pe care ar trebuie să procure produse de erbicidat.

Atunci când cad ploi și în câmpul obișniut fructele se murdăresc de la țărână, în cazul mulcirii ele sunt protejate și rămân curate. Respectiv, putem culege fructele imediat după ploaie. Există mai multe modalități de mulcire, cu cost diferit. În acest context, îndemn toți producătorii de căpșune să fie mai activi și să apeleze la proiectele internaționale care oferă suport, atât finaciar, cât și informațional”, a mai adăugat Bejenari Angela.

Din anul curent, gospodăria producătoarei a intrat în perioada de conversie, respectiv încercă să combată dăunătorii prin metode naturale.

În primul rând ne străduim să fie premărgătorii potriviți pentru cultura căpșunului, care să nu provoace boli, selectăm soiurile cele mai rezistente, astfel ca să utilizăm cât mai puține produse de uz fitosanitar. Combatem buruienile și dăunătorii prin metode naturale sădim usturoi, punem la măcerare cepă și urzică cu care tratăm plantele contra dăunătorilor. Nu avem probleme cu comercializarea căpșunelor. Zi de zi ne confruntăm cu problema lipsei brațelor de muncă, ne străduim să mecanizăm munca pe cât posibil, recent am procurat un mini tractor, care ne ajută să realizăm mai multe lucrări. Creșterea căpșunelor este de perspectivă, doar că trebuie să ne mai învățăm lecția la tema alegerea soiurilor, avem nevoie de un soi performant, productiv”, a conchis producătoarea din Dondușeni.

Actualmente, în Republica Moldova sunt atestate peste 36 mii de hectare de pomușoare. Cele mai multe sunt destinate producerii căpșunului, fiind urmate de zmeur și coacăză neagră.

Sursa: Agrobiznes.md.

loading...

Comments are closed.