Externe

FOTO // Rusia vrea să recupereze „Cernobîlul” de pe fundul Oceanului Arctic

Pinterest LinkedIn Tumblr

Sub unele dintre cele mai aglomerate zone de pescuit din lume, submarinele radioactive din epoca sovietică se dezintegrează pe fundul mării. Zeci de ani mai târziu, Rusia se pregătește să le recupereze, scrie BBC, într-un material despre submarinele nucleare din epoca URSS.

Printr-un decret publicat în martie, președintele Vladimir Putin a demarat o inițiativă de recupere a două submarine nucleare sovietice și a patru compartimente de reactoare de pe fundul Oceanului Arctic.

Cele două submarine nucleare și compartimentele de reactoare conțin împreună 90% din materialul radioactiv din Oceanul Arctic.

Primul submarin care urmează a fi recuperat este K-159. Submarinul nuclear lansat pentru prima dată în 1964 și scos din uz în 1989, s-a scufundat în 2003 în Marea Barents, în timp ce era remorcat pentru casare, cu tot cu cei 9 membri ai echipajului și aproximativ 800 de kilograme de combustibil nuclear uzat.

În timpul Războiului Rece, Statele Unite și Uniunea Sovietică au construit peste 400 de submarine cu propulsie nucleară. După căderea Cortinei de Fier, consecințele cursei înarmării au ieșit la iveală.

Un exemplu este incidentul din Golful Andreyeva, unde 600.000 de tone de apă toxică s-au scurs în Marea Barents dintr-o piscină de stocare nucleară în 1982, combustibilul uzat de la peste 100 de submarine fiind păstrat parțial în canistre ruginite sub cerul liber. Temându-se de contaminare, Rusia și țările occidentale, inclusiv Marea Britanie, au început o curățare amplă, cheltuind aproape 1,3 miliarde de dolari pentru dezafectarea și demontarea a 197 de submarine nucleare sovietice și eliminarea bateriilor de stronțiu de la 1.000 de balize de navigație.

Un studiu realizat în 2019 arată că sunt peste 18.000 de obiecte radioactive în Oceanul Arctic, printre care 19 nave și 14 reactoare.

În timp ce radiațiile emise de majoritatea acestor obiecte s-au apropiat de nivelurile minime datorită acumulării de nămol, studiul a constatat că 1.000 au încă niveluri ridicate de radiații gamma penetrante. 90% dintre acestea sunt conținute în șase obiecte pe care compania nucleară rusă Rosatom le va ridica în următorii 12 ani, a declarat Anatoly Grigoriev, șeful companiei de stat.

Acestea sunt cele două submarine nucleare (K-159 și K-27), compartimente de reactoare de la trei submarine nucleare și spargătorul de gheață Lenin.

Specialiștii consideră că submarinele scufundate vor contamina apele dacă sunt lăsate pe fundul mării. „Conțin o cantitate mare de combustibil nuclear uzat care, în viitor, cu siguranță se va scurge în mediu și știm din experiență că doar cantități mici de contaminare în mediu sunt suficiente pentru a duce la probleme și consecințe devastatoare pentru fauna și flora marină și pentru pescuitul din zonă. ”, susține Ingar Amundsen, director al Autorității Norvegiene pentru Siguranță la Radiații Nucleare.

Scufundarea lui K-159

Submarinul nuclear K-159 a fost lansat pentru prima dată în 1964 și s-a scufundat în 2003 în Marea Barents, în timpul unei operațiuni în care era tractat spre o bază de lângă Murmansk pentru demontare și casare. Submarinul nuclear ruginea din 1989 într-un debarcader din portul Gremikha.

Submarinul nu mai era navigabil, astfel încât patru pontoane au fost sudate de corpul său corodat pentru a-l menține pe linia de plutire în timpul călătoriei sale. Zece marinari au staționat la bordul navei pentru a pompa apa și a acoperi scurgerile de-a lungul drumului.

Cu reactoarele oprite, submarinul a fost tractat în apropierea insulei Kildin, când la miezul nopții, în timpul unei furtuni, cablurile cu care era tractat s-au rupt, unul dintre pontoane s-a desprins, iar submarinul a început să ia apă. Până să se mobilizeze echipele de salvare K-159 s-a scufundat pe fundul Mării Barents, cu tot cu cei 9 membri ai echipajului, un singur marinar reușind să se salveze.

Marina a promis rudelor că va ridica K-159 anul următor, însă proiectul a fost amânat de la an la an.

De ce vrea Rusia să recupereze acum epavele

Rusia, Norvegia și alte țări ale căror bărci de pescuit străbat apele Mării Barents au îngrijorări serioase în legătură cu nivelul de radiații care ar putea afecta econmiile din zonă, bazate exclusiv pe pescuit.

Rapoartele recente arată că deși în acest moment nu există radiații puternice în jurul submarinelor scufundate, în următorii zeci de ani, undeva între 10 și 30 de ani, aceste submarine pot deveni bombe ecologice.

Consecințele economice pentru industria pescuitului din Marea Barents, care furnizează marea majoritate a codului din magazinele de pește, „pot fi mai grave decât consecințele asupra mediului”, susține Hilde Elise Heldal, om de știință la Institutul de Cercetări Marine din Norvegia.

Potrivit studiilor ei, dacă tot materialul radioactiv din reactoarele K-159 ar fi eliberat, ar crește nivelurile de Cesiu-137 de cel puțin 100 de ori. Asta ar reprezenta un dezastru pentru industria pescuitului.

Peste 20 de țări continuă să interzică fructele de mare japoneze, de exemplu, după accidentul nuclear de la Fukushima din 2011. Orice interdicție a pescuitului în mările Barents și Kara ar putea costa economiile rusești și norvegiene sute de milioane de euro pe lună.

Operațiunea de recuperare ar putea declanșa un accident nuclear

În schimb, un accident în timpul ridicării submarinului ar putea reactiva brusc reactorul, amestecând elemente de combustibil și declanșând o reacție în lanț necontrolată și o explozie. Acest lucru ar putea crește nivelul de radiații la peste 1.000 de ori față de nivelul normal.

Norvegia ar fi forțată să oprească vânzările de produse din Arctica, cum ar fi peștele și carnea de ren, timp de un an sau mai mult. Studiile arată că ar putea fi eliberate mai multe radiații decât în ​​incidentul din Golful Chazhma din 1985, când o reacție în lanț necontrolată în timpul realimentării unui submarin sovietic lângă Vladivostok a ucis 10 marinari.

Ridicarea unui submarin este o operațiune rară de inginerie. Statele Unite au cheltuit 800 de milioane de dolari în încercarea de a recupera un alt submarin sovietic, K-129. În cele din urmă, au reușit să aducă doar o treime din submarin la suprafață.

Și chiar dacă Putin curăță moștenirea nucleară sovietică din nordul îndepărtat, el își construiește o moștenire nucleară proprie. Flota de Nord construiește cel puțin opt submarine, noi spărgătoare de gheață, iar Rusia a lansat în 2019 singura centrală nucleară plutitoare din lume.

În total, până în 2035, în Arctica ar putea fi până la 114 reactoare nucleare în funcțiune, aproape de două ori mai mult decât în prezent.

Sursa: Digi24.ro

Citește și: VIDEO // Lukașenko, despre declarația lui Merkel: Cancelarul german spune că Navalnyi a fost otrăvit pentru a-l opri pe Putin să-și bage nasul în Belarus

loading...

Comments are closed.