Finlanda intenționează să ridice interdicția veche de decenii privind armele nucleare pe teritoriul său, într-un demers prin care guvernul dorește să alinieze țara mai strâns cu politica de descurajare a NATO, informează telegraph.md, cu referire la BBC.
Ministrul Apărării, Antti Häkkänen, a declarat că mediul de securitate din Europa și Finlanda s-a „schimbat fundamental și semnificativ” de la începutul invaziei rusești în Ucraina, în 2022.
Țara nordică a renunțat la decenii de neutralitate militară pentru a adera la NATO în 2023, din cauza îngrijorărilor tot mai mari legate de amenințarea reprezentată de Rusia.
Conform Legii finlandeze a energiei nucleare din 1987, importul, fabricarea, deținerea și detonarea explozivilor nucleari sunt interzise pe teritoriul Finlandei, chiar și în timpul războiului.
Propunerea guvernamentală ar modifica această lege, permițând „aducerea unei arme nucleare în Finlanda, precum și transportul, livrarea sau deținerea acesteia în Finlanda, dacă este legată de apărarea militară a Finlandei”, a spus Häkkänen.
„Modificarea este necesară pentru a permite apărarea militară a Finlandei ca parte a alianței și pentru a valorifica pe deplin descurajarea și apărarea colectivă a NATO”, a adăugat ministrul Apărării, într-o conferință de presă joi.
Principiul de bază al NATO privind apărarea colectivă – conform căruia un atac asupra unei țări membre este considerat un atac asupra tuturor – stă la baza strategiei nucleare de descurajare a alianței.
Având în componență mai multe puteri nucleare, acest principiu implică faptul că un atac direct asupra unui membru poate declanșa un răspuns nuclear. Potrivit Centrului pentru Controlul Armelor și Nonproliferare, arme nucleare americane sunt staționate în mai multe țări europene.
Propunerea guvernului finlandez necesită modificări atât ale Legii energiei nucleare, cât și ale codului penal.
Coaliția de dreapta aflată la guvernare, care deține majoritatea în parlament, a anunțat că propunerea a fost supusă consultărilor până pe 2 aprilie, înainte de a fi prezentată oficial.
Finlanda are o graniță de 1 340 de kilometri cu Rusia – cea mai lungă dintre toate statele membre UE sau NATO – iar liderii săi au avertizat în repetate rânduri că mediul de securitate s-a deteriorat după invazia Rusiei în Ucraina.
Țara nordică a devenit al 31-lea membru NATO în aprilie 2023, ceea ce a fost considerat un eșec strategic pentru președintele rus Vladimir Putin, care a criticat de multă vreme extinderea alianței spre est. Vecina sa, Suedia, a aderat la NATO în 2024.
De atunci, NATO și-a crescut prezența militară în Arctica și Marea Baltică, precum și de-a lungul noii flancuri estice extinse.
Propunerea finlandeză vine într-un context în care țările europene intensifică cooperarea în domeniul apărării ca răspuns la războiul din Ucraina și la instabilitatea globală mai largă.
Mai multe state NATO au suferit anul trecut perturbări ale traficului aerian după ce drone au fost observate deasupra aeroporturilor și bazelor aeriene, incidente pe care unii oficiali europeni le-au atribuit „războiului hibrid” din partea Rusiei.
Moscova a negat implicarea, însă aceste incidente au reaprins discuțiile despre apărarea colectivă.
Luni, Franța și Germania au anunțat planuri de aprofundare a cooperării cu partenerii europeni în domeniul descurajării nucleare.
Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a spus săptămâna trecută că doctrina țării sale de a nu permite staționarea trupelor străine sau a armelor nucleare pe teritoriul său „nu s-ar aplica” dacă Suedia s-ar afla „într-o situație complet diferită”.