Italia ia în considerare să ceară băncilor o contribuție simbolică, calculată în funcție de câștigurile realizate în ultimii doi ani, a anunțat duminică publicația Corriere della Sera, fără a preciza sursa informației, transmite Bloomberg.
Guvernul premierului Giorgia Meloni analizează o plată unică de către bănci, de 1%-2% din profiturile lor, susține ziarul italian.
Așa numita “contribuție de solidaritate” va fi plătită după ce autoritățile vor lucra împreună cu reprezentanții sectorului bancar la clarificarea taxei, și va fi diferită de controversata taxă pe profiturile excesive ale băncilor pe care Italia a încercat să o aplice în 2023. Noua taxă ar putea fi aplicată și companiilor de asigurări și firmelor din energie.
Dacă Guvernul ajunge la un acord cu creditorii pentru “o contribuție la buget”, va fi diferită față de taxa impusă în 2023, a anunțat vicepremierul Antonio Tajani, într-un interviu separat acordat duminică Corriere.
”Un impozit generalizat ar afecta în final băncile populare și băncile cooperatiste, care acordă împrumuturi cetățenilor, și trebuie protejate”, a explicat oficialul.
Ministrul italian de Finanțe, Giancarlo Giorgetti, lucrează la finanțarea pachetului fiscal pentru 2025, în valoare de aproximativ 25 miliarde de euro, iar până acum doar o jumătate din sumă este disponibilă.
Oficialii de la biroul premierului discută cu Ministerul italian de Finanțe cum să majoreze impozitele de la bănci și companii de asigurări, ale căror câștiguri au fost majorate de dobânzile ridicate din ultimii ani, au declarat surse care au dorit să-și păstreze anonimatul.
În vara anului trecut, planul de a impune o taxă de 40% pe profiturile excesive ale băncilor a dus la turbulențe în sectorul financiar din Italia. Ulterior, Guvernul a revizuit taxa, dând creditorilor posibilitatea de a opta pentru consolidarea rezervelor interne de capital, în loc să plătească taxa.
Nu este prima dată când Guvernul italian nu își atinge ținta inițială privind taxele strânse de la companii. Fostul Guvern condus de Mario Draghi a strâns doar 500 de milioane de euro de pe urma unei taxe pe profiturile excepționale ale companiilor din energie, în condițiile în care iniţial miza pe 10 miliarde de euro.