Guvernul Republicii Moldova urmează să examineze, în ședința din 11 martie, două proiecte de acte normative care prevăd denunțarea documentelor fundamentale ale Comunității Statelor Independente (CSI). Ambele inițiative au fost elaborate de Ministerul Afacerilor Externe și vizează retragerea Republicii Moldova din cadrul juridic al acestei organizații.
Primul proiect de hotărâre prevede aprobarea și transmiterea către Președintele Republicii Moldova a proiectului de lege pentru denunțarea Statutului Comunității Statelor Independente, adoptat la Minsk la 22 ianuarie 1993. Documentul stabilește că Parlamentul va denunța oficial acest statut, iar Ministerul Afacerilor Externe va notifica Comitetul Executiv al CSI cu privire la această decizie.
Potrivit notei de argumentare, Statutul CSI este tratatul care reglementează principiile de funcționare ale organizației, domeniile de cooperare dintre statele membre și structura instituțională a acesteia. În prezent, comunitatea include nouă state membre, printre care Republica Moldova, Federația Rusă, Azerbaidjan, Belarus, Armenia, Tadjikistan, Uzbekistan, Kazahstan și Kârgâzstan.
Autorii proiectului susțin că valorile și principiile fundamentale ale comunității nu sunt respectate, în special de Federația Rusă, stat care a participat la constituirea CSI. În document se menționează că principiul recunoașterii și respectării integrității teritoriale și a inviolabilității frontierelor a fost încălcat în repetate rânduri prin agresiunea împotriva Georgiei și a Ucrainei, anexarea unor teritorii și staționarea ilegală a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova.
Al doilea proiect de act normativ vizează denunțarea Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente, semnat la Minsk la 8 decembrie 1991, precum și a Protocolului la acest acord, semnat la 21 decembrie 1991. Proiectul prevede, de asemenea, transmiterea către Președintele Republicii Moldova a unui proiect de lege prin care Parlamentul va denunța aceste documente.
Acordul din 1991 a fost semnat inițial de Belarus, Federația Rusă și Ucraina și a marcat încetarea existenței URSS ca subiect de drept internațional, precum și constituirea CSI. Ulterior, acordul a fost completat printr-un protocol semnat la Alma-Ata, la care au aderat și alte state din spațiul ex-sovietic, inclusiv Republica Moldova.
Argumentarea proiectului menționează că retragerea din aceste documente este o măsură necesară în contextul obiectivului strategic de integrare europeană al Republicii Moldova și al statutului de stat candidat la Uniunea Europeană. Autorii proiectului arată că obligațiile ce decurg din statutul de membru al CSI pot deveni incompatibile cu angajamentele asumate pe parcursul procesului de aderare la UE.
În același timp, documentele precizează că denunțarea acordurilor nu va necesita alocarea unor resurse suplimentare din bugetul de stat și nu va impune modificări ale legislației interne sau restructurarea unor instituții. Totodată, Republica Moldova se va retrage definitiv din organele statutare ale CSI și va înceta achitarea cotizațiilor anuale către bugetul organizației, estimate la aproximativ 3,1 milioane de lei.
Potrivit documentelor, după denunțarea tratatelor, relațiile Republicii Moldova cu statele membre ale CSI vor continua să se desfășoare în baza acordurilor bilaterale și multilaterale existente.