Dacă va avea luciditate și curaj să lucreze în slujba poporului și pentru interesele naționale ale Republicii Moldova, el trebuie să înceapă imediat combaterea nepotismului și curățarea sistemului administrativ care a fost umplut cu rudele celor de la conducerea țării. Se impune deverișorizarea instituțiilor statului.
Dacă se gândește la popor, premierul va trebui să facă cele mai mari reduceri, optimizări și tăieri financiare nu în bugetele sociale și de dezvoltare, ci în salariile boierești ale demnitarilor, în numărul ministerelor, în proiectele unde unii așa-numiți experți sunt finanțați exegerat din banii europeni care vin ca granturi sau credite pentru țară.
Dacă e cu gândul la viitorul acestui pământ, prim-ministrul trebuie să revadă politica sinucigașă a importului de muncitori din Asia și să găsească soluții pentru a păstra forța de muncă moldovenească și pentru a atrage mii de tineri și adulți din diaspora de moldoveni din toată lumea.
Dacă viitorul prim-ministru nu vrea să dispară definitiv satele și populația rurală, el trebuie să reconsidere reforma teritorial-administrativă și să promoveze ideea unor consultări sau referendumuri locale, pentru a discuta cu oamenii din sate și orașe care este cea mai bună formulă de reformă. Și pentru a păstra școlile, grădinițele, spitalele și alte instituții care întrețin viața comunităților.
Dacă viitorul prim-ministru prețuiește integritatea și statalitatea Republicii Moldova, el, din primele săptămâni în funcție, trebuie să viziteze Comratul și Tiraspolul și să discute pragmatic, dar și cu preocupare pentru cetățenii moldoveni din acele regiuni, despre cum să fie redusă tensiunea politică acumulată absolut gratuit în ultimii ani. Altfel riscăm ca ambele regiuni să se distanțeze și mai tare și va apărea o dușmănie interetnică.
Dacă viitorul prim-ministru dorește să susțină producătorii autohtoni, el este dator să găsească împreună cu agricultorii , mediul de afaceri un algoritm optim de susținere a celor care crează locuri de muncă aici acasă, a fermierilor și de diversificare a direcțiilor de export, inclusiv pe piețele din est.
Viitorul prim-ministru trebuie să se preocupe la modul cel mai serios posibil de problema secării râului Nistru, de crima defrișării pădurilor și de alte probleme ecologice, cum ar fi poluarea aerului și a fântânilor, care dăunează sănătății oamenilor.
Așteaptă majorări de salarii muncitorii, medicii, pedagogii și multe alte categorii de bugetari. Așteaptă majorarea de pensii pensionarii. Și majorarea de ajutoare sociale categoriile vulnerabile.
Viitorul prim-ministru are în fața sa multe alte obiective, îndatoriri și probleme grele și urgente de rezolvat.
Dar cea mai mare problemă a lui e să aibă caracter, să nu devină marioneta PAS și să le poată da peste mână celor din partidul majoritar, care vor încerca să-l oprească, să-l supună și să-i dea indicații în interese de partid.
Dacă însă premierul va ceda partidului și va nenoroci în continuare poporul, trebuie să-și asume consecințele. Cetățenii s-au săturat de reformatori de carton, buni numai de vorbă, ei s-au săturat de promisiuni și de minciuni și nu mai suportă trădarea așteptărilor.
Lecțiile ultimelor săptămâni, cu revolta comună a societății, trebuie să le fie tuturor de învățătură. Fiecare gafă și fiecare abuz va fi rapid receptat și va urma reacția cetățenilor.
Și dacă oamenii vor simți că prim-ministru face jocul puterii politice în detrimentul cetățenilor simpli, el va fi impus prin presiune socială să-și dea demisia și va purta ștampila de galben care din nou a suferit eșec și a trădat poporul.
Dacă domnul candidat nu este gata să-și asume un mandat exclusiv pentru popor, e mai bine pentru el nici să nu intre în jocul politic al regimului pas&Sandu, ca să nu fie apoi dat afară, arătat cu degetul și învinuit de toate relele.
Să nu uite, domnul Vasile Tofan, că PAS și Maia trece, dar țara și memoria colectivă rămân.
Igor Dodon, președintele PSRM