Propunerea de a ”alăpta copiii cu must”, încă nu-i cea mai proastă, din căte se vede…
Sună bine ”bogații să plătească mai mult”, numai că ”abonații la FMI” ar trebui să se ducă mai întîi în colectivele de pedagogi, medici, oameni de cultură, întreprinderi, etc, și să le explice – de ce începînd de la un salariu de circa 4 mii de lei, guvernul îi consideră bogătani și vrea sa-i impoziteze cu 18%, nu cu 12, ca acum… De ce medicul sau învățătorul din România achită impozitul la o singură cotă de 10%, iar al nostru, cu un salariu mai mic, trebuie să achite 18%?
Poate înainte de a ”străluci” cu idei geniale în domeniul fiscalității, ar fi bine de văzut care sistem de impozitare este aplicat în țările din regiune? Poate ar fi bine mai întîi de întrebat românii, bulgarii, ungurii, toți balcanii și încă mulți alții, de ce stau pe cota unică de 9-10% și le arată FMI-stilor ușa, cînd vin cu propuneri de acest gen?
Poate mai întîi se face analiza obiectivă a evoluției salariilor oficiale în economie în perioada de la introducerea cotei unice și diminuării contribuției la BASS, înainte de a curma un trend pozitiv, inclusiv sub aspect de acumulări de venituri la buget? Deranjează această evoluție, ne scapă ”partenerii” din brațe? Să ne întrebăm, cel puțin, cum s-au obținut deja cu circa 500 milioane de lei venituri proprii la BASS mai mult, deși impozitul a fost dimunuat cu 17%? Poate e bine de recitit rectificarea de buget din august 2019 și de încercat de înțeles, cum a fost posibil de economisit 800 mln.lei la bugetul de stat, din contul diminuării transferurilor spre BASS, deoarece acesta va avea anul acesta venituri cu mult mai mari decît cele inițial planificate? Apropos, decalajul mare dintre suma planificată și cea efectivă tot este meritul dictatului echipei FMI, care nu ne permitea anul trecut să planificăm bugetul conform estimărilor noastre, dar au insistat pe scenariile lor pesimiste. E adevărat, că aceasta a fost unica noastră cedare în fața lor. O regret și pe asta.
Moldova pierde competiția acerbă pentru forța de muncă, or povara fiscală pe plățile salariale, deși diminuată semnificativ cu un an în urmă, rămîne încă înaltă. Orice intenție de a majora impozitele pe salarii va avea drept consecință exodul masiv al forței de muncă. Putem continua subexistența, stînd pe creditele de la FMI, bineînțeles, dar eu nu vreau asta. Măcar pentru faptul, că nu vreau să las celor trei copii ai mei povara datoriilor moștenite de la noi.
Autor: Ion Chicu, consilier prezidențial
