Jaful spectaculos de la Muzeul Luvru, estimat la peste 100 de milioane de dolari, ar fi fost comis nu de o rețea internațională de crimă organizată, ci de hoți dintr-un cartier sărac al Parisului, potrivit procurorului capitalei, Laure Beccuau.
”Nu vorbim despre criminalitate cotidiană, dar nici despre grupări sofisticate. Este o infracțiune clasică, nu una organizată la nivel înalt”, a declarat aceasta pentru postul franceinfo.
Suspecții provin din suburbia Saint-Denis, iar presa franceză notează că amatorismul lor a fost evident: au pierdut cea mai valoroasă piesă – coroana împărătesei Eugénie –, au abandonat haine și scule la locul faptei și nu au incendiat camionul folosit la jaf, așa cum fac bandele profesioniste.
Incidentul a avut loc în dimineața zilei de 19 octombrie. În mai puțin de șapte minute, doi bărbați au urcat cu o platformă de ridicare până la etajul al doilea al muzeului, au spart o fereastră, au tăiat vitrinele cu polizoare și au fugit pe scutere cu opt bijuterii napoleoniene. Patru persoane au fost arestate, însă obiectele furate nu au fost încă recuperate.
Directoarea muzeului, Laurence des Cars, a recunoscut în fața Senatului francez că ”Luvrul a eșuat în a proteja corespunzător” piesele regale. O anchetă internă a arătat că o treime din sălile aripii Denon nu aveau camere video, iar una dintre camerele existente era montată greșit.
”Nu am detectat la timp sosirea hoților. Slăbiciunea sistemului nostru de protecție externă este bine cunoscută”, a spus Des Cars.
În mod ironic, chiar matematica oferă o soluție pentru astfel de probleme. Așa-numita ”problemă a galeriei de artă” — formulată în 1973 de Václav Chvátal — arată că numărul minim de camere necesare pentru a supraveghea complet un spațiu este egal cu numărul de colțuri al acestuia împărțit la trei.
”O galerie cu 15 colțuri are nevoie de cel mult cinci camere pentru acoperire completă”, explică profesorul Alain Fréchet de la Sorbona. „Într-un muzeu precum Luvrul, un singur unghi mort poate valora 100 de milioane de dolari.”
Ministerul francez al Culturii a anunțat deja un plan de reevaluare a sistemelor de securitate din marile muzee. Iar experții spun că, pe termen lung, algoritmii inspirați din această teoremă geometrică ar putea deveni cea mai eficientă metodă de protejare a patrimoniului cultural.