Jurnalistul Vitalie Cojocari afirmă că, în negocierile de pace de la Berlin, „Volodimir Zelenski a admis pentru prima dată că Ucraina ar putea renunța la aderare la NATO”. Potrivit acestuia, în schimb, Ucraina ar dori „niște garanții clare de securitate din partea aliaților”.
În analiza sa, Cojocari subliniază că „rămâne aderarea la UE”, însă „Moscova nu vede cu ochi buni nici această opțiune”. El arată că subiectul are legătură directă cu Republica Moldova, deoarece „aderarea Moldovei la UE este luată în considerare în tandem cu cea a Ucrainei”.
Jurnalistul face referire la presa internațională și notează că, „potrivit Financial Times, planul de pace revizuit al administraţiei Trump propune aderarea Ucrainei la UE până în 2027”.
În acest context, Vitalie Cojocari afirmă că „nici aderarea Moldovei la UE nu face fericit Kremlinul” și că „Moscova spune direct că nu recunoaște rezultatele referendumului european din Republica Moldova”. El menționează că Maria Zaharova motivează această poziție susținând că referendumul ar fi fost fraudat, dar „nu aduce însă și dovezi concludente în acest sens”.
Referindu-se la implicațiile politice ale negocierilor, jurnalistul notează: „la Berlin în aceste momente se negociază nu doar pacea din Ucraina, se negociază și viitorul european al Republicii Moldova”.
În sprijinul acestei idei, Cojocari îl citează pe vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, care a declarat că în discuțiile de pace de la Berlin sunt importante și pentru Republica Moldova „garanții de securitate și eliminarea riscului ca Republica Moldova să fie împinsă într-o zonă gri”.
Explicând semnificația acestui termen, jurnalistul afirmă: „zona gri înseamnă sub vasalitate rusă” și amintește că „Republica Moldova a fost în zona gri încă de când și-a obținut independența de URSS”.
Analiza a fost publicată în „Cronica lui Vitalie” la RFI România.