La Parlament a fost inaugurată o expoziție care prezintă personalități, obiceiuri și tradiții găgăuze

La 16 aprilie, a fost inaugurată o expoziție care prezintă personalități, obiceiuri și tradiții găgăuze în incinta Parlamentului. Evenimentul a avut loc în contextul Zilei scrisului și a limbii găgăuze, care este marcată anual, la data de 27 aprilie. La inaugurare au participat Președintele Parlamentului, Igor Grosu, ambasadoarea Regatului Suediei în Republica Moldova, Katarina Fried, deputați, reprezentanți ai CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari, ai mediului academic și ai societății civile din UTA Găgăuzia.

„Limba, tradiția, istoria, religia sunt lucruri identitare care marchează orice popor, orice etnie. Trebuie să vedem ce s-a făcut, ce nu s-a facut și ce mai trebuie de făcut pentru a pune în valoare și a promova limba găgăuză, pentru a oferi o șansă copiilor și maturilor să o studieze și să o transmită și generațiilor viitoare”, a menționat, președintele Parlamentului, Igor Grosu.

La rândul său, ambasadorul Regatului Suediei în Republica Moldova, Katarina Fried, a subliniat că, prin promovarea unei mai mari conștientizări și înțelegeri a limbii și culturii găgăuze, putem deschide calea spre coeziune și armonie socială.
„E nevoie să sărbătorim diversitatea etnică ca o sursă de forță și inspirație, promovând respectul și înțelegerea reciprocă între toate popoarele. Drept recunoaștere a acestui fapt, cu suportul financiar al Suediei, CMI lansează o campanie de comunicare pentru a crește gradul de sensibilizarea cu privire la Găgăuzia”, a spus Katarina Fried.

De asemenea, Katarina Fried a menționat că Ambasada Suediei rămâne deschisă pentru a sprijini în continuare dialogul instituționalizat și durabil între Chișinău și Comrat și va continua să fie susțină deplin parcursului european și a eforturilor de modernizare a Republicii Moldovei.

Deputatul Larisa Voloh, copreședintele Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia, a remarcat că Găgăuzia este parte integrantă a vieții culturale, sociale, economice și politice a Republicii Moldova. Totodată, parlamentara s-a referit la faptul că, în 2010, ONU a declarat limba găgăuză o limbă pe cale de dispariție.

„Soluționarea acestei probleme necesită o abordare comună, eforturi serioase din partea tuturor factorilor de decizie pentru a păstra limba și cultura găgăuză pentru generațiile viitoare”, a menționat, Larisa Voloh.

Expoziția a prezentat personalitățile marcante care au contribuit la dezvoltarea istoriei, limbii și culturii găgăuze. Preotul și scriitorul Mihail Ciakir a fost inițiatorul primului ziar în limba găgăuză, autorul dicționarului găgăuz-român și primul traducător al Bibliei în limba găgăuză. Maria Marunevici a fost cercetătoare, etnografă, activistă civică și politiciană. Dmitrii Caracioban, scriitor, profesor, autor al primelor filme găgăuze, este și fondatorul primului muzeu al culturii găgăuze, situat în localitatea Beșalma. Un alt exponent al scrisului găgăuz – Nikolai Baboglu – scriitor, poet, pedagog și folclorist, care a tradus în limba găgăuză operele lui Mihail Eminescu, Ion Creangă etc. De asemenea, a participat activ la elaborarea primelor manuale găgăuze pentru școlile naționale. Un promotor al culturii găgăuze a fost și Dionis Tanasoglu, scriitor, pedagog care a contribuit la dezvoltarea alfabetului găgăuz, a fost rector al Universității de Stat din Comrat. În cadrul expoziției sunt prezentate și elemente ale culturii materiale a găgăuzilor, precum costume populare, covoare, prosoape, basmale brodate, vase etc.

Inaugurarea expoziției a continuat cu prezentarea unor materiale video în care au fost reflectate date importante din istoria găgăuzilor, originile limbii găgăuze și ale portului popular. La final, a avut loc un recital de cântece în limba găgăuză interpretat de un grup de copii din satul Tomai.

Expoziția va fi deschisă pentru vizitatori până pe data de 22 aprilie, în zilele de luni până vineri, între orele 8-17.00.

În acest an, 2024, se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Legii 344 privind statutul juridic special al Autonomiei Găgăuzia. Cu această ocazie, CMI a elaborat în cadrul activităților Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia, o campanie de informare și comunicare, care va include evenimente, difuzare și diseminare de produse video, audio și print.

Obiectivul campaniei este să contribuie la reziliența socială și la pacea inter-etnică din țară. Totodată, campania își propune ca prin aceste produse să ajute publicul larg să înțeleagă mai bine specificul găgăuz, a motivelor din care a fost constituită autonomia dar și a platformelor existente de comunicare între autoritățile centrale și cele locale.

CMI este o organizație finlandeză, care activează în domeniul prevenirii și soluționării conflictelor prin dialog și mediere. Laureatul Premiului Nobel pentru pace și ex- președintele Finlandei, Martti Ahtisaari, a înființat CMI în anul 2000. De atunci, organizația s-a dezvoltat și a devenit unul din lideri în domeniul menținerii păcii internaționale. În Republica Moldova, CMI implementează proiectul „Gagauzia Dialogue”, cu susținerea Suediei.

Total
0
Shares
Total
0
Share