Ministerul Culturii a formulat zeci de obiecții și recomandări la proiectul noii Legi privind mass-media, inițiativă legislativă elaborată de un grup de deputați PAS și care urmează să înlocuiască actuala Lege a presei din 1994.
În avizul pregătit pentru ședința Guvernului, autorii documentului susțin că proiectul conține formulări neclare, norme repetitive, suprapuneri legislative și termeni care pot genera „insecuritate juridică” sau „interpretări subiective”.
Ministerul atrage atenția că unele prevederi dublează norme deja existente în Legea privind libertatea de exprimare sau în Codul serviciilor media audiovizuale și avertizează asupra „paralelismului legislativ” creat de proiect.
Printre criticile formulate se numără și utilizarea unor noțiuni considerate imprecise, precum „influență determinantă”, „prejudiciu public”, „responsabilitate editorială” sau „vădit ilegal”, despre care ministerul afirmă că nu au criterii obiective clare și pot duce la aplicare neuniformă.
Totodată, Ministerul Culturii cere eliminarea unor prevederi privind măsurile de supraveghere, interceptare sau percheziție aplicabile jurnaliștilor, argumentând că acestea țin de legislația procesual-penală și nu trebuie reglementate într-o lege a mass-mediei.
Autorii avizului propun și excluderea unor definiții considerate inutile sau repetitive, inclusiv noțiunea de „dezinformare”, deja prevăzută în Codul serviciilor media audiovizuale. În același timp, ministerul recomandă introducerea unei definiții pentru „conținut sponsorizat”, în contextul dezvoltării platformelor digitale și promovării indirecte.
Documentul conține și critici privind lipsa unor norme tranzitorii clare după abrogarea actualei Legi a presei nr. 243/1994, inclusiv în privința publicațiilor și agențiilor de presă deja existente.
Amintim că actuala guvernare, prin intermediul unor grupări, intenționează să adopte o nouă lege a presei, care prevede reguli suplimentare și extinderea controlului inclusiv asupra presei online. În perioada următoare, există riscul ca mai multe redacții să migreze în alte țări sau să își înceteze activitatea din cauza cenzurii și a noilor obligații, inclusiv înregistrarea la Ministerul Culturii, fiind promovate criterii de loialitate politică.