Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA (CDC) a confirmat că focarul de Ebola provocat de tulpina Bundibugyo din Republica Democrată Congo (RDC) este cel mai mare înregistrat până acum.
Potrivit Ministerului Sănătății din RDC, la data de 13 iunie erau raportate 781 de cazuri confirmate și 181 de decese cauzate de această tulpină, care nu are un vaccin autorizat. CDC subliniază că lipsa unui vaccin face ca accesul la apă curată și igiena să fie esențiale în combaterea virusului.
Organizația Oxfam avertizează însă că numărul real al infectărilor este probabil mult mai mare decât cel raportat oficial, din cauza lipsei apei potabile și a condițiilor precare de sanitație. Există o prăbușire aproape totală a infrastructurii de igienă și o scădere critică a activităților de urmărire a contacților de când tulpina Bundibugyo a început să se răspândească.
Doar una din cinci unități medicale din provincia Ituri, unul dintre epicentrele virusului, are acces la suficientă apă potabilă. În orașul Mongbwalu, cu aproape 140 000 de locuitori, doar 20% dintre oameni au acces la apă potabilă, iar 25% dispun de servicii funcționale de sanitație și igienă, conform datelor colectate de Oxfam.
„Apa – absolut prima linie de apărare în orice urgență de sănătate publică – pur și simplu nu este disponibilă”, a spus Manel Rebordosa, coordonatorul Oxfam pentru intervenții pe teren în Ituri. „Minerii care lucrează în zonele din jur nu au toalete și nici stații de spălare a mâinilor. Apoi se întorc în comunități deja afectate de virus.” El a mai precizat: „Apa potabilă costă 2 dolari pentru 20 de litri. Pentru majoritatea familiilor de aici, este mult peste ceea ce își pot permite.”
Urmărirea contacților a scăzut la o acoperire de 43%, mult sub nivelul de 79% înregistrat la o lună după focarul din 2018–2020 din aceeași regiune. Rebordosa a explicat că acest declin este legat de retragerea sprijinului financiar american pentru supravegherea bolilor: „La o lună după focarul din 2018, lucrătorii din sănătate reușiseră să atingă rate de urmărire a contacților prin care aproape opt din zece contacte cunoscute erau monitorizate cu succes. Astăzi, în urma retragerii finanțării SUA pentru supravegherea bolilor și a unor lipsuri severe de fonduri, urmărirea contacților ajunge la mai puțin de jumătate dintre contacte.” El a adăugat: „Acest decalaj nu este doar o statistică; este o realitate dureroasă care permite virusului să se răspândească nedetectat în comunități.”
Conflictul din regiune a distrus peste 70 de unități medicale, iar numărul medicilor este extrem de scăzut, cu doar 0,2 medici la 1 000 de persoane. Autoritățile sanitare se confruntă astfel cu dificultăți majore în identificarea rapidă a noilor cazuri. În provincia Nord-Kivu, decesele sunt raportate în comunități înainte de a fi confirmate ca fiind cauzate de Ebola, potrivit Oxfam. Totodată, multe familii își îngrijesc acasă rudele bolnave, ceea ce crește riscul de transmitere a virusului.
Finanțarea umanitară pentru RDC a scăzut de la 2,58 miliarde de dolari în 2024 la 1,4 miliarde de dolari în 2026, o reducere de 46%. Drept urmare, organizațiile de ajutor și-au restrâns activitatea, reducând serviciile de informare și intervenție în comunități.
„Când echipele de informare comunitară de încredere dispar, zvonurile se răspândesc mai repede decât virusul”, a spus Rebordosa. „Oamenii se tem acum de unitățile medicale, pe care le văd ca pe niște capcane ale morții.” El a mai adăugat: „Familiile apelează la remedii tradiționale, ceea ce poate întârzia tratamentul și permite răspândirea virusului. În fiecare zi fără finanțare, virusul ia mai multe vieți.”
Tibakanya Mireille, mamă a cinci copii din Ituri, a povestit că unul dintre copiii ei a început să prezinte simptome: „Mi-am dus copilul la spital când am observat că are febră, iar acum este testat. Suntem foarte îngrijorați.” Ea a mai spus: „Aici, două case au fost puse în carantină, iar o familie a pierdut mai mulți membri după ce a îngrijit o rudă bolnavă, ceea ce a dus la îmbolnăvirea altora.” „Boala a ucis deja mai multe persoane în comunitatea noastră din Shari, în Bunia.”
Oxfam și-a extins operațiunile în RDC, lansând o intervenție inițială de 11,6 milioane de dolari pe șase luni pentru a furniza apă potabilă și kituri de igienă pentru 200 000 de persoane din provincia Ituri. Organizația a precizat însă că răspunsul rămâne insuficient pentru a limita răspândirea epidemiei.