Luni, 17 ianuarie 2022, Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) a dat un punicității un comunicat, semnat de jud. dr. Andreea Ciucă, președinte, prin care atrage atenţia asupra pericolului implicării serviciilor secrete în justiţia din Republica Moldova, plecând de la precedentul periculos şi consecintele grave pentru independenţa justitiei ale ale imixtiunii serviciilor secrete de informaţii în actul de justiţie din România.
În concret, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a sesizat Centrul Național Anticorupție și Procuratura Generală, pe marginea acțiunilor judecatorului de la Judecătoria Chișinău care, în 31 decembrie 2021, a emis o decizie prin care judecatorul Vladislav Clima (până nu de mult preşedinte al Asociaţiei Judecătorilor din Republica Moldova) a fost restabilit în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Sesizarea procuraturii a fost făcută la o dată la care hotărârea nu era încă motivată. În plus, după motivare, aceasta putea fi atacată conform procedurilor prevăzute de lege.
Reamintim că Avizul nr. 21(2018) privind prevenirea corupţiei în rândul judecătorilor, adoptat de Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni, include recomandări ferme în ceea ce priveste implicarea serviciilor de informaţii in procedurile ce vizează integritatea magistraţilor. Acest aviz, ce se bazează, conform preambulului, în special pe constatările şi recomandările Grupului de State împotriva Corupţiei (GRECO) al Consiliului Europei, inclusiv pe raportul acestuia referitor la „Prevenirea Corupţiei cu privire la membrii parlamentului, Judecători şi Procurori. Concluzii şi Tendinte” (Runda a patra de evaluare a GRECO)”, prevede următoarele standarde:
– verificările făcute prin intermediul serviciilor de securitate NU pot viza judecătorii în funcţie;
– sub nicio formă lupta împotriva corupţiei în rândul judecătorilor nu ar trebui să conducă la interferenţa unui serviciu secret în justiţie.
În acest context, Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) face, din nou, trimitere, la consecinţele grave ale interferenței serviciilor de informaţii în cercetările penale asupra independenţei justitiei şi, prin urmare, asupra dreptului cetăţenilor la un proces echitabail.
Pe de altă parte, aşa cum AMR a subliniat repetat şi îndreptăţit, anchetarea judecătorilor pentru legalitatea şi temeinicia hotărârilor judecătoreşti pe care le-au pronunţat, prin discutarea, în cadrul respectivelor proceduri penale a aspectelor vizând tocmai legalitatea şi temeinicia hotărârilor, a fost un atac grav la stabilitatea actului de justiţie şi la independenţa justiţiei, ca pilon al statului de drept. Deci, acest tip de proceduri străine unei justiţii democratice a fost folosit şi în Romania, sub pretextul luptei anticorupţie şi în aplauzele unei părţi a mass-media, a societăţii civile, ambasadelor şi organismelor europene, cu ignorarea elementelor fundamentale ale unei justiţii independente pe care tocmai acestea le promovau şi susţineau.
Hotărârea CSM nr. 225/2019, confirmată şi consolidată prin Decizia nr. 6144/7 decembrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, relevă consecinţele alarmante, pentru independenţa justiţiei, ale unei astfel de politici penale, atestând încălcarea legii în anchetarea penală a magistraţilor.
Republica Moldova se află acum la un punct de cotitură şi trebuie să decidă ce îşi doreşte: o justiţie independentă şi europeană sau o justiţie supusă, în care legalitatea hotărârilor judecătoreşti trebuie să fie „agreată” de procuratură şi de serviciile de informaţii.
Exemplul României este definitoriu pentru eşecul celui din urmă model, cât şi pentru consecinţele vătămătoare ale acestuia asupra încrederii cetăţenilor în justiţie.
Faptul că un sistem în care legalitatea hotărârilor judecătoreşti este verificată, repusă în discuţie prin anchete penale nu poate fi admisibil, rezultă şi din Avizul nr. 3(2002) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni. Potrivit acestuia, puterile încredinţate judecătorilor nu sunt supuse doar legilor interne, ca expresie a voinţei naţiunii, ci şi principiilor dreptului şi justiţiei internaţionale, aşa cum sunt recunoscute în societăţile democratice moderne; fiecare judecător trebuie să facă totul pentru a susţine independenţa juridică, atât la nivel instituţional, cât şi individual; judecătorul nu trebuie să lucreze sub ameninţarea unei pedepse pecuniare, cu atât mai puţin a uneia cu închisoarea, a cărei prezenţă poate, chiar subconştient, să îi afecteze judecata; corectarea erorilor judiciare (fie că ţin de jurisdicţie, fond sau procedură) trebuie să se realizeze printr-un sistem corespunzător de căi de atac.
Aşa cum a făcut în mod constant, AMR va susţine întotdeauna aceste principii, fără de care o justiţie independentă nu există; de aceea, dezaprobă ferm ingerinţa directă a unui serviciu de informaţii în justiţia din Republica Moldova, dat fiind că aceasta reprezintă o încălcare gravă a separaţiei puterilor în stat şi a independenţei justiţiei – urmând a susţine demersurile colegilor moldoveni în faţa Asociaţiei Europene a Judecătorilor şi în faţa forurilor europene competente.
Sursa: Juridice.ro
