Un articol dintr-o revista de afaceri remarca faptul că aproape 2 milioane de români aleg să comande mâncare online, cu livrare la domiciliu, fie direct de la restaurante, fie utilizând platforme specializate. Se pare că cifra s-a dublat în ultimii 2 ani și continuă să crească promițător. Există site-uri dedicate exclusiv mediului online, adevărate restaurante virtuale unde se gătește pentru toate gusturile, de la pizza și șaorma, până la mâncare rafinată și atent decorată. Ce rost mai are să te deranjezi, vine restaurantul la tine, sau dacă ei nu livrează la domiciliu, comanda poate fi adusă de unul dintre numeroșii “transportatori” din piață – un fel de taxi pentru mâncare.
Ideea pare a fi pe cât de practică, pe atât de comodă – totul ne este adus la nas cu un simplu clik. Si dacă vine deja în ambalaje de unică folosință scăpăm și de vasele murdare, o mâncăm direct din cutie, ce rost mai are să murdărim farfuriile? Cât despre statul la masă, o să devină un obicei desuet, canapeaua e mai confortabilă și are avantajul că e în fața televizorului – deci adio conversație, mai bine ne uităm la un serial!
Să nu mă înțelegeți greșit, iubesc mâncarea livrată la domiciliu, mi se pare răsfățul suprem pentru o duminică ploioasă când nu vrei nici să gătești, nici să ieși din casă. Situațiile care presupun musafiri, fie ei anunțați sau nu, se rezolvă rapid tot prin home delivery- se pot comanda produse chiar și de la mai multe restaurante, astfel încât poți satisface toți invitații. Masa de prânz de la birou, acolo unde nu există o cantină decentă sau un catering optim, este un alt exemplu de utilizare a serviciilor online- puțin probabil să te poți încadra cu o ieșire la restaurant în pauză.
Care e pericolul atunci? De ce să nu profităm și să ne bucurăm de facilitățile secolului în care trăim? Pericolul vine din izolare, din faptul că majoritatea celor care comandă online mănâncă singuri, deci mănâncă mai mult. Pericolul e că neavând martori la ospăț, în intimitatea casei noastre, nevăzuți și neștiuți de nimeni, suntem tentați să o facem lată, să abuzăm. Toate crizele bulimice se fac pe ascuns, ne ferim ca cineva să ne vadă cât și cum înfulecăm. Livrarea de mâncare la domiciliu încurajează acest comportament păcătos, face posibil desfrâul alimentar, comandăm impulsiv și apoi mâncăm compulsiv. Chiar dacă ulterior ne dăm seama și ne pare rău, ispita e prea mare, e nevoie de un simplu telefon și ospățul se repetă.
Mi-e frică de această creștere spectaculoasă a foamei din online, nu cred să însemne o creștere a nivelului de trai, ci mai degrabă o văd ca o retragere în bârlog, o izolare. Pericolul e ca poți comanda mâncare acasă, poți lucra de acasă, așa că ce rost are să mai ieși din casă?! In curând nici de haine nu o să mai fie mare nevoie, într-o pijama și un trening talie unică ne vom simți prea confortabil ca să mai merite deranjul îmbrăcatului. Bine măcar că aceste restaurante și platforme online nu au program non-stop, măcar noaptea să fim opriți din mâncat. Oricum direcție pe care mergem nu cred că duce la un happy-end, ideal ar fi să ieșim și să căutăm mâncarea (să fie greu accesibilă), nu să vină ea peste noi.
autor: Mihaela Bilic, medic nutriționist
