Ministerul Apărării din Ucraina pregătește un proiect de lege care prevede măsuri mai dure împotriva cetățenilor care evită mobilizarea, a anunțat deputatul ucrainean Aleksei Venislavski. Inițiativa urmează să fie prezentată în curând comitetului de profil pentru examinare, după care vor începe discuțiile detaliate.
Venislavski a explicat că autoritățile de la Kiev doresc ca viața celor care nu își îndeplinesc „datoria constituțională de apărare a Ucrainei” să nu fie mai ușoară decât a persoanelor care nu plătesc pensia alimentară. El a subliniat: „Față de neplata pensiei alimentare pot fi aplicate măsuri mai stricte, inclusiv sechestrarea bunurilor și a conturilor, decât în cazul eschivării de la serviciul militar, situație pe care autoritățile intenționează să o corecteze.”
Deputatul a adăugat că noua inițiativă ar trebui să reducă și numărul conflictelor dintre cetățeni și centrele teritoriale de recrutare, însă nu a precizat deocamdată mecanismele concrete prin care va fi atins acest obiectiv. Proiectul nu a fost încă făcut public în detaliu.
La începutul lunii februarie, Ombudsmanul pentru drepturile omului din Ucraina, Dmitro Lubineț, a anunțat că a primit 6 127 de plângeri în 2025 privind posibile abuzuri comise de ofițerii centrelor de recrutare. Numărul plângerilor este aproape dublu față de 2024, când au fost înregistrate 3 312 sesizări. În 2023 au existat 514 cazuri similare, iar în 2022 doar 18. Potrivit lui Lubineț, numărul reclamațiilor a crescut de 333 de ori de la începutul invaziei ruse la scară largă.
„Observ că în fiecare an această cifră se dublează sau chiar se triplează. Nu mai vorbim despre cazuri izolate, ci despre dovezi ale unei crize sistemice care trebuie abordată urgent”, a declarat ombudsmanul.
Cele mai frecvente plângeri vizează restricționarea libertății de circulație în timpul reținerilor, examinări medicale superficiale ale comisiilor militare, nereguli în acordarea amânărilor de la mobilizare, confiscarea ilegală a bunurilor personale și rețineri nejustificate în centrele de recrutare.
Biroul Ombudsmanului a propus digitalizarea verificării documentelor de evidență militară, reformarea practicilor de personal și respectarea standardelor privind demnitatea umană. Lubineț a subliniat că angajații centrelor de recrutare trebuie să dețină competențe profesionale adecvate în interacțiunea cu civilii. Totodată, cetățenii trebuie să aibă acces deplin la asistență juridică, posibilitatea de a comunica cu avocații și rudele și să nu le fie restricționată libertatea de circulație fără o decizie judecătorească.
„Am subliniat mereu că Ucraina se deosebește de Federația Rusă prin faptul că este o țară democratică, iar eroii noștri de pe front luptă pentru democrație și drepturile omului. Acest lucru trebuie demonstrat inclusiv public”, a spus Dmitro Lubineț.
Ucraina se confruntă în continuare cu deficit de personal militar în războiul cu Rusia. Deși în aprilie 2024 a fost adoptată o reformă majoră a mobilizării, ritmul recrutărilor a încetinit comparativ cu primele faze ale invaziei. În 2025 au fost introduse și noile contracte militare „18–24”, destinate voluntarilor cu vârste între 18 și 24 de ani, care nu sunt încă supuși recrutării obligatorii.