Ministerul Muncii și Protecției Sociale propune ca Guvernul să nu susțină proiectul de lege privind protecția socială a „copiilor războiului”, inițiativă legislativă înaintată de deputați ai Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), care urmează să fie examinată în ședința Executivului.
Proiectul prevede acordarea statutului de „copil al războiului” tuturor cetățenilor Republicii Moldova care, la data de 2 septembrie 1945, nu împliniseră vârsta de 18 ani, precum și instituirea unui sistem de drepturi, garanții și facilități sociale pentru această categorie de persoane.
În avizul elaborat pentru ședința Guvernului, ministerul atrage atenția că actualul cadru normativ nu recunoaște menținerea statutului juridic de „copil” după atingerea majoratului, iar persoanele vizate de proiect au în prezent peste 80 de ani. De asemenea, autorii avizului consideră că utilizarea exclusivă a datei de 2 septembrie 1945 drept criteriu pentru acordarea statutului poate genera discriminări față de alte persoane afectate de război și de consecințele perioadei postbelice.
Totodată, Ministerul Muncii menționează că beneficiarii vizați fac deja parte din sistemul public de protecție socială și beneficiază de diverse prestații și facilități prevăzute de legislația în vigoare. În aceste condiții, o parte importantă a măsurilor propuse ar dubla reglementări deja existente.
Un alt argument invocat este impactul financiar al inițiativei. Potrivit notei de fundamentare, doar acordarea unei alocații lunare de 500 de lei pentru aproximativ 500.398 de beneficiari ar necesita circa 300 de milioane de lei anual, fără a include costurile celorlalte facilități prevăzute de proiect. Ministerul mai constată că documentația nu conține o estimare completă a impactului financiar și nici sursele de finanțare necesare pentru implementarea măsurilor propuse.
În concluzie, Ministerul Muncii și Protecției Sociale propune ca Guvernul să nu susțină proiectul de lege privind protecția socială a „copiilor războiului”, invocând probleme de ordin juridic, riscul suprapunerii cu legislația existentă și impactul bugetar al măsurilor propuse.