Fondul Monetar Internațional (FMI) și autoritățile din Republica Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți pentru un nou Instrument de Coordonare a Politicilor (PCI) pe o perioadă de 36 de luni. Acordul urmează să fie aprobat de Consiliul Executiv al FMI.
Anunțul a fost făcut la finalul misiunii FMI conduse de Alina Iancu, care s-a aflat la Chișinău în perioada 7–20 mai 2026.
FMI precizează că noul PCI este un instrument fără finanțare, destinat susținerii politicilor economice și reformelor. Instituția menționează că precedentul program susținut de FMI a ajutat Republica Moldova să mențină stabilitatea în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al crizelor energetice repetate.
Potrivit FMI, economia Republicii Moldova și-a revenit în 2025, în pofida crizei energetice de la începutul anului. PIB-ul real a crescut cu 2,4%, susținut de cererea internă și de redresarea agriculturii. Inflația medie anuală a fost de 7,8% în 2025 și a revenit la începutul anului 2026 în intervalul-țintă al Băncii Naționale a Moldovei de 5% ±1,5%, pe fondul diminuării presiunilor generate de prețurile la alimente și energie.
Totuși, FMI avertizează că un nou șoc energetic, provocat de războiul din Orientul Mijlociu, afectează activitatea economică și pune presiune pe inflație în 2026. Instituția estimează că economia va crește cu doar 1,5% în acest an, iar inflația medie anuală va ajunge la 8,1%.
FMI prognozează și o majorare a deficitului de cont curent până la 22,1% din PIB.
Instituția avertizează că perspectivele Republicii Moldova depind „în mare măsură” de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu, precum și de evoluția războiului din Ucraina. FMI atrage atenția că menținerea costurilor ridicate la energie poate genera presiuni inflaționiste persistente, iar eventualele perturbări ale piețelor de combustibili și îngrășăminte ar putea afecta producția agricolă.
De asemenea, FMI notează că incertitudinea ridicată și condițiile financiare globale mai restrictive pot afecta investițiile, remitențele și cererea externă, ceea ce ar putea slăbi suplimentar creșterea economică și amplifica dezechilibrele externe.
În ceea ce privește politica fiscală, FMI precizează că programul va fi ghidat de „o traiectorie credibilă de consolidare fiscală pe termen mediu”. Autoritățile s-au angajat să reducă deficitul bugetar la 3,5% din PIB până în 2029, menținând în același timp spațiu fiscal pentru investiții capitale, reforma salarizării și cheltuieli sociale.
Pentru atingerea acestui obiectiv, FMI indică reforme „ample” pentru consolidarea sistemului fiscal, cu accent pe extinderea bazei TVA, simplificarea impozitelor pe venit și îmbunătățirea administrării veniturilor.
Programul mai prevede reforme în managementul finanțelor publice, inclusiv consolidarea planificării bugetare pe termen mediu, îmbunătățirea gestionării lichidităților și datoriei publice, sporirea eficienței investițiilor publice și stabilirea unor reguli fiscale mai robuste.
FMI mai precizează că PCI urmărește și îmbunătățirea evaluării riscurilor fiscale generate de întreprinderile de stat.
În domeniul monetar și financiar, instituția arată că Banca Națională a Moldovei va continua să monitorizeze condițiile macroeconomice și riscurile inflaționiste și va utiliza instrumentele disponibile pentru menținerea stabilității prețurilor.
Totodată, Republica Moldova urmează să continue consolidarea sectorului financiar prin politici macroprudențiale, teste de stres, îmbunătățirea cadrului de reglementare și supraveghere, consolidarea mecanismelor de siguranță financiară și a integrității financiare, în conformitate cu recomandările Programului de Evaluare a Stabilității Financiare realizat de FMI și Banca Mondială.
FMI menționează că alte reforme prevăzute în program vizează protejarea utilizării banilor publici și îmbunătățirea calității, acoperirii și rapidității statisticilor economice pentru susținerea procesului de elaborare a politicilor publice.
Instituția mai arată că noul program va susține și obiectivul strategic al Republicii Moldova privind avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană.