Suplimentul la ordinea de zi a ședințelor plenare din perioada 13 – 21 iulie a fost aprobat ieri de membrii Biroului permanent al Parlamentului.
Astfel, astăzi, deputații vor examina proiectul de lege privind implementarea unor considerente din Hotărârea Curții Constituționale privind controlul constituționalității Partidului Politic „Șor”, precum și modificări la componența numerică și nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie sau delegații ale legislativului. Pe ordinea de zi au mai fost incluse două proiecte de hotărâre privind numirea în funcția de director al Consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică și în funcția de consilier al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor.
Deputații vor mai discuta despre ratificarea unor acorduri dintre Republica Moldova și Banca Mondială, care presupun modernizarea sistemului de învățământ din țara noastră, precum și despre denunțarea Acordului privind barierele tehnice în zona comerțului liber, semnat la Moscova la 20 iunie 2000. De asemenea, vor fi propuse spre examinare modificări la Legea securității și sănătății în muncă, la Legea privind plata pentru poluarea mediului și la Codul serviciilor media audiovizuale.
Astăzi, 13 iulie, ședința plenară va începe la ora 11:30.
Câteva zile în urmă, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova, Olesea Stamate, a anunțat înregistrarea unui proiect de lege cu scopul de a implementa un mecanism de prevenție ca urmare a declarării neconstituționale a unui partid politic.
În acest sens, propunerea vizează completarea Codului electoral cu o restricție în dreptul de a candida la alegeri, stipulând că nu pot fi alese persoanele care, la momentul declarării neconstituționalității unui partid politic, erau membri ai organului executiv al respectivului partid sau ocupau funcții elective sau se regăseau pe listele de candidați supleanți din partea acestuia, pentru o perioadă de 3 ani de la pronunțarea hotărârii Curții Constituționale.
Olesea Stamate consideră că este oportună și justificată legiferarea unei astfel de restricții asupra dreptului de a fi ales, în special în cazul persoanelor care dețineau funcții electorale sau erau incluse pe listele de candidați supleanți ale partidului politic declarat neconstituțional. Această măsură are ca scop prevenirea situațiilor în care cei care dețin deja mandate ar putea candida în următoarele alegeri din partea altui partid sau ca independenți, subminând astfel ideea de declarare a unui partid politic ca fiind neconstituțională în calitate de mecanism de prevenție.