Parlamentul European cere Rusiei restituirea tezaurului României, confiscat în 1917

Parlamentul European a adoptat astăzi, în ședință plenară, o rezoluție prin care i se cere Rusiei restituirea tezaurului României confiscat de comuniștii sovietici în 1917 și pe care Moscova a refuzat sistematic să-l returneze, scrie Radio Moldova

Europarlamentarii au ascultat mai întâi un raport colectiv al câtorva deputați conservatori (PPE), raport pregătit la inițiativa unor parlamentari români, printre care Eugen Tomac, Siegfried Mureșan și Iuliu Winkler.

Deoarece s-a votat cu mâna ridicată, iar nu prin vot electronic, nu este încă limpede câți europarlamentari au votat în favoare, însă spectacolul a fost covârșitor în favoarea raportului, atunci când președintele ședinței plenare a cerut să se voteze.

Manevre AUR eșuate

Pe plan mai anecdotic, se poate reține faptul că AUR, partidul extremist și filo-rus din România, a încercat să facă să fie respins raportul, prin intermediul singurului europarlamentar pe care îl au acum, transfugul politic Cristian Terheș, intrat inițial în Parlamentul European pe listele PSD, în grupul socialist.

Unul din amendamentele AUR (iar în cazul Tezaurului României sigla AUR capătă o consonanță comică), amendament care în mod limpede era formulat astfel încât eurodeputații să respingă întregul raport, cerea astfel restituirea tezaurului în termeni deloc diplomatici și chiar amenințători, la limita amenințării cu trimiterea unui commando pentru a salva comoara.

Dovada că intenția de a bloca raportul era foarte transparentă este că respectivul amendament introdus de deputatul AUR a primit doar 60 de voturi — iar altele similare și mai puține — în vreme ce în favoarea raportului așa cum a fost formulat de deputații români din PPE au votat peste 530 de deputați (dintr-un total potențial de 705).

Raportul amintește cantitatea uriașă de aur depusă la Moscova cu toată încrederea de România aflată atunci în război: 91,5 tone de aur fin aparținând rezervelor Băncii Naționale a României, apoi colecții regale de bijuterii și monede rare cu valoare numismatică și culturală distinctă de valoarea aurului în sine, precum și bunuri culturale, religioase și de arhivă aparținând patrimoniului național al țării.

În final, Rusiei i se cere returnarea tezaurului, iar președintelui României i se cere să înainteze rezoluția Parlamentului UE si să o susțină în fața Consiliului European și a Comisiei.

Rezoluția nu este constrângătoare, însă odată făcută publică aduce în atenția lumii o fațetă uitată a lipsei de integritate și onestitate a structurilor statului rusesc — pe atunci sovietic — atitudine perpetuată până astăzi.

Total
0
Shares
Total
0
Share