Parlamentul Ucrainei a adoptat marți, 21 octombrie, o rectificare bugetară care majorează fondurile pentru apărare cu 7,7 miliarde de dolari și a prelungit legea marțială și mobilizarea generală până în februarie 2026.
Solicitată de președintele Volodimir Zelenski, această prelungire a fost aprobată cu o majoritate de două treimi în legislativul de la Kiev, informează Agerpres, citând sursele menționate.
Inițial, legea marțială și mobilizarea au fost inițial introduse pentru 30 de zile după invazia rusă declanșată în februarie 2022 și au fost de atunci prelungite cu regularitate.
Potrivit legii marțiale, bărbații apți să servească în armată, cu vârste între 22 și 60 de ani, au interdicție de a părăsi Ucraina. Interdicția s-a aplicat până în august anul acesta și celor cu vârste între 18 și 22 de ani, iar ridicarea ei a condus la creșterea numărului tinerilor care au părăsit țara. Cei cu vârste de peste 25 de ani pot fi mobilizați, prin urmare unii evită ieșirile din casă pentru a nu se întâlni cu patrulele de recrutori militari. În cazul celor cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani nu a fost decretată mobilizarea obligatorie, dar cei voluntari se pot alătura armatei.
Dacă în primele luni de război au fost marcate, în Ucraina, de un elan patriotic, numeroși voluntari venind atunci în rândurile armatei ucrainene, ulterior Kievul s-a văzut nevoit să se bazeze pe mobilizarea obligatorie, o măsură nepopulară care a condus la numeroase tentative de fugă din țară, la coruperea responsabililor, la dezertări și la acțiuni de recrutare forțată.
În ce privește resursele financiare, mare parte din buget este alocat susținerii războiului și Ucraina depinde la acest capitol de ajutorul aliaților săi. Guvernul de la Kiev încearcă acum să obțină fonduri suplimentare din partea țărilor europene pentru a cumpăra echipamente militare din SUA, în cadrul programului denumit PURL.
Sistemele antiaeriene americane Patriot și noi rachete pentru aceste baterii sunt o prioritate pentru Kiev, a declarat ministrul ucrainean al apărării, Denis Șmîgal, după o întâlnire cu omoloaga sa spaniolă, Margarita Robles, cu care a discutat și despre posibilitatea ca Spania să se alăture țărilor care contribuie financiar la inițiativa PURL.
Mai multe state europene – Germania, Canada, Olanda (Țările de Jos), Suedia, Danemarca, Norvegia și Letonia – au anunțat deja astfel de angajamente financiare care însumează aproximativ două miliarde de dolari. De asemenea, Belgia, Finlanda, Estonia, Lituania, Islanda și Luxemburg și-au declarat disponibilitatea de a contribui la această inițiativă.
”Guvernul, cu sprijinul partenerilor săi, dispune de surse pentru a asigura fonduri suplimentare pentru apărătorii Ucrainei”, a declarat marți ministrul ucrainean de finanțe, Serhii Marcenko, după ce parlamentul de la Kiev a aprobat creșterea bugetului apărării cu 325 de miliarde de grivne (echivalentul a 7,7 miliarde de dolari), suplimentare ce ridică bugetul armatei pentru anul în curs la 70,86 de miliarde de dolari.
O parte din noile fonduri vor proveni dintr-un împrumut convenit de statele din Grupul celor șapte economii cele mai dezvoltate (G7), inclusiv UE, și acoperit parțial din veniturile generate de activele Rusiei înghețate în Occident.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul ucrainean de Finanțe, în primele nouă luni ale anului în curs 63% din bugetul Ucrainei a fost destinat finanțării armatei.
De când a început războiul cu Rusia, în februarie 2022, Ucraina a primit din partea aliaților săi ajutoare care însumează circa 152 de miliarde de dolari.