Presa germană a deschis o dezbatere amplă după declarația președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, care a spus că ar vota pentru unirea cu România dacă ar avea loc un referendum, motivându-și poziția prin amenințarea Rusiei și precizând totodată că integrarea europeană rămâne, în prezent, „un obiectiv mai realist”, scrie DW.
Ce ar însemna Unirea Republicii Moldova cu România? Cum s-ar face?
Cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung notează că este neobișnuit ca un șef de stat să vorbească despre dizolvarea propriei țări și plasează declarația în contextul vulnerabilităților Republicii Moldova. Publicația scrie că Moscova investește de decenii bani și resurse pentru a influența politicieni, partide și instituții media, iar pentru un stat mic precum Moldova „devine tot mai dificil să supraviețuiască ca democrație și stat suveran”.
FAZ subliniază că sprijinul intern pentru unire rămâne limitat, aproximativ o treime dintre cetățeni fiind favorabili, în timp ce o mare parte este indiferentă, iar populația din Transnistria și găgăuzii se opun ferm. Ziarul descrie statul moldovean drept fragil, afectat de depopulare, administrație slabă și lipsa resurselor, menționând că bugetul anual pentru apărare este mai mic decât cheltuielile clubului Real Madrid.
Declarația Maiei Sandu este pusă în context și de alte publicații. Die Welt amintește acuzațiile repetate de ingerință rusă în afacerile interne ale Moldovei, iar Der Spiegel scrie că, pentru a proteja țara de influența rusă, președinta ia în calcul și alte opțiuni, inclusiv unirea cu România, stat membru al UE și NATO, într-un context în care mulți moldoveni dețin deja cetățenia română.
O abordare radical diferită apare în Junge Welt, care o califică pe Maia Sandu drept „lichidatoare” și sugerează că unirea ar servi intereselor Bruxelles-ului prin eliminarea unei populații considerate incomode politic. Publicația ridică și problema părții stângi a Nistrului, sugerând că aceasta fie s-ar alinia pragmatic spațiului occidental, fie s-ar prăbuși odată cu evoluțiile războiului din Ucraina, întrucât „Rusia nu o poate apăra, cât timp nu a cucerit Odesa”.
În ansamblu, presa germană tratează declarația președintei Moldovei ca pe un semnal al fragilității statului și al presiunilor geopolitice din regiune, cu opinii care variază de la analiză pragmatică la critici ideologice dure.