Maia Sandu ajunge în turul doi, dar are șanse mici pentru a câștiga un nou mandat, acesta este detaliul pe care echipa de campanie prezidențială a șefei statului moldovean îl vrea ascuns.
Toate cercetările de opinie publică realizate în Republica Moldova arată că, în cazul unor alegeri prezidențiale anticipate, Maia Sandu ar fi preferata electoratului moldovean, urmată de liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, și de primarul Chișinăului, Ion Ceban.
Datele Barometrului Socio-Politic, culese în februarie 2024 de IMAS, vin cu detalii despre preferințele reale ale moldovenilor și posibilul comportament al acestora în cabina de vot. Barometrul Socio Politic a fost realizat de IMAS pe un eșantion de 1091 de respondenți care locuiesc în 12 unități adminstrativ teritoriale ale Republicii Moldova, și are o eroare maximă de +/- 3 la sută.
Astfel, întrebați fiind dacă, sunt sau nu, de acord ca Maia Sandu să revină la instituția prezidențială, doar 38 la sută spun da, alți 59 la sută din respondenți consideră că ar fi bine ca la Preșidenția Republicii Moldova să fie o altă persoană.
Întrebați dacă ar avea de ales, în turul doi al alegerilor prezidențiale, între Igor Dodon și Maia Sandu, 43 la sută l-ar prefera pe Dodon, iar 40 la sută ar vota pentru Maia Sandu.
La fel, întrebați dacă ar avea de ales în turul doi al alegerilor prezidențiale, între Ion Ceban și Maia Sandu, 39 la sută l-ar prefera președinte pe primarul Chișinăului, iar 38 la sută ar vota pentru Maia Sandu.
Care este motivul pentru care, într-un al doilea tur de scrutin, Maia Sandu, ar pierde, potrivit acestei cercetări sociologice, atât în fața lui Igor Dodon, cât și a lui Ceban? Amănuntele arată că Maia Sandu nu stă atât de bine.
Adevărul se ascunde în detalii. Barometrul Socio-Politic dezvăluie că, 86 la sută din respondenți și-ar dori un șef al statului moldovean care ar discuta mai mult despre interesul național al statului moldovean, nu despre altceva. La fel, 45 la sută preferă să voteze un șef de stat care promovează o relație echilibrată atât cu Federația Rusă, cât și cu Uniunea Europeană.
Dezvăluirea făcută de IMAS, că regina este goală, a dus la apariția presiunilor politice prin care trece în acest moment compania sociologică.
Barometrul Socio-Politic ridică vălul și asupra altor elemente care pot arăta comportamentul în cabina de vot a moldovenilor. Astfel, 55 la sută din respondenți sunt de acord că războiul din Ucraina ar trebui să se oprească iar Federația Rusă să rămână cu teritoriiile pe care le-a ocupat, 48 la sută spun că, în acest război, Rusia nu poate fi învinsă iar 53 la sută au spus că Vladimir Putin ar trebui să câștige, la alegerile prezidențiale din Federația Rusă.
La prima vedere, pare că miza alegerilor prezidențiale din Republica Moldova este una geopolitică – că teritoriul dintre Prut și Nistru ori urcă acum în trenul european, ori nu mai urcă niciodată. Dezvăluirile făcute de sociologi spun că locuitorii dintre Prut și Nistru nu sunt interesați de geopolitică: 86 la sută din respondenți vor ca șeful statului lor să fie interesat mai mult de problemele interne ale statului moldovean, nu despre altceva.
Că alegerile prezidențiale nu sunt despre geopolitică spune și răspunsul la întrebarea „În condițiile în care Republica Moldova are deja statutul de țară candidat, iar, la final de 2023, s-au deschis negocierile privind aderarea la UE, ce părere aveți despre organizarea referendumului pro-european?”: 47 la sută din respondenți consideră că organizarea acestei consultări cu populația este inutilă iar 52 la sută din respondenților nu sunt de acord ca alegerile prezidențiale să aibă loc odată cu referendumul privind integrarea europeană.
Pentru mine este clar că echipa condusă de Maia Sandu își dorește transformarea alegerilor prezidențiale în alegeri cu miză geopolitică, de aici și comasarea prezidențialelor cu referendumul pro-european. Observ că acest lucru a fost înțeles și de către opoziția politică.
La fel de clar, este că va exista un al doilea tur de scrutin în care Maia Sandu va fi prezentă. Nu este clar cine îi va fi principal contracandidat.
Potrivit cercetărilor de opinie publică mainstream, acceptate de către decidentul politic de la Chișinău, doi politicieni moldoveni pot să ajungă alături de actualul președinte al Republicii Moldova în turul doi – Igor Dodon și Ion Ceban.
Președintele socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, a admis recent că ar putea să nu candideze la alegerile prezidențiale și a spus că formațiunile politice din opoziție ar trebui să identifice și să înainteze un candidat unic, apolitic. Afirmația este una generoasă, dar între Prut și Nistru este extrem de greu, aproape imposibil, să găsești candidatul apolitic care să fie acceptat de către toate partidele din opoziție.
Dodon este diplomat: el a fost reales în fruntea Partidului Socialiștilor, inclusiv pentru că a reușit să treacă peste disensiunile interne. Consolidarea celui mai mare partid parlamentar aflat în opoziție, un partid care a reușit performața de a se plasa pe locul doi în alegerile locale, este obligat să aibă propriul candidat la alegerile prezidențiale. Logica spune că, cel mai probabil, acest candidat va fi Igor Dodon.
Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, declară public că nu este interesat de funcția de președinte al statului moldovean. El a precizat că subiectul candidaturii sale la prezidențiale nu s-a discutat în cadrul partidului Mișcarea Alternativa Națională, pe care îl conduce. Nu este prima dată când edilul Chișinăului face aceste declarații. El spune adevărul atunci când afirmă că nu are de gând să-i fie contracandidat doamnei Sandu.
Indiferența lui Ceban față de prezidențiale se poate schimba în cazul în care presiunile la care este supusă administrația municipală vor continua. Relațiile dintre autoritățile guvernamentale și cele ale municipalității Chișinău sunt extrem de tensionate. Există tot mai multe bănuieli rezonabile că partidul puterii adordează relațiile cu administrația capitalei moldovene într-un mod discriminatoriu. Guvernarea PAS nu a reușit să se adapteze cu victoria lui Ceban în alegerile locale și are o traumă existențială. Evident, se tem că edilul Chișinăului ar putea replica câștigul local pe întreaga republică.
Le sugerez să nu-l provoace, dacă după ce a câștigat Primăria Chișinău, Ion Ceban câștigă și alegerile prezidențiale?
Una peste alta, puterea și opoziția au cam aceleași probleme. Dilema în care se află opoziția politică moldovenească pleacă de la înțelegerea faptului că, Maia Sandu vrea să transforme alegerile prezidențiale în alegeri geopolitice. Un candidat al stângii la prezidențiale ar întări percepția promovată de PAS că între Prut și Nistru se desfășoară un război geopolitic și că Moscova are propriul candidat la prezidențiale.
La fel, echipei de imagine a doamnei Sandu are și ea o problemă: cum să micșoreze antiratingul de 56 la sută al președintei Republicii Moldova în condițiile în care șeful statului moldovean a fost un președinte doar pentru un segment al electoratului iar acum 86 la sută din populație nu o mai vrea.