Despre parteneriatul public-privat privind serviciile de radiologie și diagnosticare imagistică din cadrul Spitalului Clinic Republican în presă s-a scris și nu o dată. Și se pare că istoria se apropie de final, care nu e unul deloc pozitiv. Din contra, atitudinea celor ce au reprezentat și reprezintă și acum statul, compromite însăși noțiunea de parteneriat public-privat și poate constitui un semnal foarte negativ pentru alți potențiali investitori în Republica Moldova. Dar, să le luăm pe toate pe rând.
Totul a început în decembrie 2010, când Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr.1116 cu privire la parteneriatul public-privat pentru prestarea unor servicii de sănătate, obiect al acestei hotărâri fiind intenția Guvernului de a iniția și a propune parteneriatului public-privat serviciile de radiologie şi diagnosticare imagistică din cadrul Instituţiei medico-sanitare publice Spitalul Clinic Republican. În baza hotărârii nominalizate și legislației pertinente, în coordonare și supraveghere de către experții Băncii Mondiale (IFC), s-a desfășurat concursul de selectare a partenerului privat. Iar în baza concursului a fost selectată compania SRL Magnific, care a fost obligată să creeze o companie fică – SRL Euromed Diagnostic, care urma să se preocupe de implementarea proiectului propriu-zis.
La 24 noiembrie 2011 a fost semnat contractul pentru realizarea unui parteneriat public-privat pentru servicii de radiologie și diagnostic imagistic între: Ministerul Sănătății al RM și IMSP Spitalul Clinic Republican, în calitate de parteneri publici, pe de o parte și SRL Magnific și SRL Euromed Diagnostic, în calitate de parteneri privați. Contractul a fost semnat pe un termen de 12 ani începând cu data dării efective în folosință către partenerul privat (martie 2025). Pentru procesul de consultare și asistență experții Băncii Mondiale (IFC) au incasat un onorariu de succes în valoare de 250000 $ SUA, care, în conformitate cu p.27.1 din contract, a fost impus partenerului privat și achitat de către acesta.
Ar fi de notat că partenerul privat ș-a executat obligațiunile investiționale și a efectuat reparațiile necesare a încăperilor transmise în gestiune, chiar a construit și alte spații necesare, a cumpărat și instalat utilajul aferent activităților de radiologie și imagistică, în total suportând cheltuieli de circa 120 milioane lei. De asemenea, partenerul privat a fost supus unor cheltuieli suplimentare (necunoscute la etapa concursului) şi din cauza acestor modificări aduse spaţiilor, în loc de 91m2 preconizaţi, suplimentar s-au construit 830,3m2, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii şi a Spitalului. Astfel, investiţiile s-au majorat considerabil, fiind vorba de cheltuieli suplimentare numai în construcţie în sumă de 21,8 mln. lei.
În rezultat, partenerii publici, dar și pacienții deserviți au beneficiat de utilaje moderne și condiții de prestare a serviciilor decente și calitative. Anume acest fapt a permis majorarea continuă a numărului de pacienți deserviți. Dacă în 2013 au fost efectuate circa 18 mii investigații, atunci în anul 2023 – circa 46 mii investigații, creșterea fiind de circa 255%(!).
Totodată, ar fi de menționat că, contractul s-a bazat pe două obligațiuni de bază asumate de partenerii publici și anume: 1) asigurarea unui volum minim al serviciilor comandate de către partenerii publici și prestat de partenerul privat în valoare de 350 mii euro/an;
2) austarea periodică a tarifelor luând în considerație anumiți factori care îi influențează (inflația, creșterea prețurilor, cursul valutar etc). Anume aceste două obligațiuni asumate de către partenerii publici au servit drept bază de calcul pentru formarea activității și proiecțiilor financiare ale partenerilor privați. Însă, partenerii publici nu au asigurat executarea obligațiunilor nominalizate asumate, fapt ce a dus la distorsionarea situației economico-financiare a partenerului privat. Mai mult ca atât, s-a ajuns la situația când obectivele contractului și principiile de bază ale unui PPP ce țin de recuperarea investițiilor nu au fost realizate. Din 12 ani de execuatre a contractului, doar în 2 ani au fost executate obligațiunile partenerilor publici ce țin de asigurarea unui volum de investigații minim (350 mii euro/an), iar 10 ani parenerul privat a activat în afara previziunilor financiare prestabilite creându-se o situație când investițiile nu puteau fi recuperate.
De la începutul derulării PPP, partenerul privat nu a fost asigurat cu volum suficient de investigaţii din partea Spitalului şi CNAM, conform prevederilor HG 1116/2010 şi contractului, dar şi a capacităţilor echipamentelor medicale din dotare. Doar din neexecutările bugetului limită de către partenerul public pentru perioada 2016-2020 și 2023-2025, partenerul privat a ratat venituri de peste 16 mln. lei. Totodată, în perioada februarie 2017 – iulie 2022, din motivul refuzului neîntemeiat a partenerului public de modificare a Anexei nr.12 a contractului – Tarifele pentru servicii, partenerul privat a fost pus în situaţia de a presta servicii medicale la tarif neajustat spre majorare, după operarea modificărilor în Catalogul Tarifelor Unice prin HG 1460/2016. Ca rezultat, partenerul privat a ratat un venit din diferenţa de tarif în sumă de peste 5,5 mln. lei. Mai mult ca atât, pe lângă faptul că tarifele nu au fost ajustate în conformitate cu prevederile contractuale asumate, unele tarife chiar au fost diminuate cu circa 20% și impuse partenerului privat. Apropo neexecutarea obligațiuniunilor de bază a fost constatate și de către Curtea de Conturi în rapoartele sale: Hotărârea Curții de Conturi nr.32 din 28.07.2016 prin care s-a aprobat Raportul auditului de performanță privind sistemul parteneriatului public-privat;Hotărârea Curții de Conturi nr.80/2020 din 24.12.2020 privind Raportul auditului conformității organizării, realizării și supravegherii parteneriatelor public- private în domeniul sănătății.
Este de menționat și faptul că, pe parcursul întregii perioade de la data semnării contractului (2011) și până în prezent, partenerul privat a sesizat de nenumărate ori partenerii publici: Ministerul Sănătății, Spitalul Clinic Republican, dar și Ministerul Economiei, Agenția Proprietății Publice, Guvernul, Parlamentul, Președenția Republicii Moldova, cu solicitările de executare a obligațiunilor asumate și riscul aferent neexecutării obligațiunilor, însă de fiecare dată a primit răspunsuri formale, bazate pe o viziune de blocaj și confruntare, iar în unele cazuri nici nu a primit răspuns la solicitările înaintate.
Chiar și la o analiză sumară a situației create, iese în evidenţă faptul că abordarea partenerilor publici și a autorităților statale față de partenerul privat pe parcursul a 12 ani a fost una de ignoranță totală, pe când, conform atribuțiilor legale care le revin autoritățile, trebuiau să ofere tot suportul necesar pentru a facilita conlucrarea eficientă cu partenerul privat pentru prestarea unor servicii publice de calitate.
Spre exemplu, în conformitate cu prevederile contractuale, pe parcursul perioadei de valabilitate a contractului, urma să se instituie o Comisie de mediere din membri desemnați de partenerii publici și privați care urma să aibă ca obiectiv facilitarea interacțiunii dintre actorii implicați în proiect. Comisia respectivă, pe parcursul a 12 ani, a fost convocată doar de câteva ori, cu toate că, convocarea ei a fost solicitată de nenumărate ori de către partenerul privat. Mai mult ca atât, conform obligațiunilor asumate, Comisia de mediere urma să fie convocată de Ministerul Sănătății (reprezentantul căruia este președintele Comisiei) cel puțin o dată în fiecare trimestru, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Situația dificilă ce s-a creat în cazul acestui parteneriat a fost transferată de partenerii publici în instanțele de judecată, unde au încercat să argumenteze că partenerul privat nu are dreptate, dar fără succes. Prima instanță a constatat netemeinicia acțiunilor partenerilor publici, iar procesele de judecată se află la moment în instanța de apel.
Legea cu privire la parteneriatul public-privat, nr.179 din 10.07.2008, precede că un principiu fundamental este recuperarea de către investitorul privat a investiției efectuate și a unei rate de profit. Pe parcursul derulării contractului de parteneriat public-privat pentru servicii de radiologie și diagnostic imagistic, adică timp de 12 ani, partenerul privat a prestat servicii publice la nivelul superior, ridicând calitatea serviciilor publice la așteptările pacienților și la cele mai înalte standarde. Însă, după circa 12 ani, partenerul privat se află în situația când investiția efectuată, de circa 120 mln. lei, nu este recuperată, nemaivorbind de careva rate de rentabilitate. Având în vedere că investițiiile efectuate de partenerul privat nu au fost recuperate, dar și faptul că partenerii publici nu și-au executat pe deplin obligațiunile asumate, SRL Euromed Diagnostic a fost nevoită să solicite de mai multe ori prelungirea termenului contractului de PPP pentru o perioadă necesară pentru recuperarea investiției (circa 2 ani). Dar acest fapt a fost ignorat de Ministerul Sănătății și Spitalul Public Republican. În această situație, SRL Euromed Diagnostic a fost nevoită să intervină în instanța de judecată pentru a sensibiliza partenerii publici și a încerca să negocieze un plan de restructuare, însă, partenerii publici nu au dorit să intervină în vederea redresării situației. Cu toate că a fost elaborat și propus un plan realistic de restructurare, scopul căruia a fost anume de a achita creditele luate pentru investiții, precum și a putea transmite ulterior echipamentul medical către partenerii publici, acesta a fost ignorat. Mai mult ca atât, partenerii publici, contrar prevederilor contractuale și a legislației, încălcând procedurile de predare-primire, au preluat în mod unilateral toate bunurile ce aparțineau SRL Euromed Diagnostic, fără o simplă inventariere a lor, chiar dacă bunurile respective, în mare parte, sunt gajate la bancă pentru garantarea rambursării creditului pentru investiții în aceste bunuri. Apropo, SRL Euromed Diagnostic a fost evacuată și nu are acces la bunurile sale.
În context, ar fi de notat că, la moment, SRL Euromed Diagnostic are datorii totale de 33 milioane lei, inclusiv 20 milioane lei către bancă creditoare. În aceste circumstanțe, SRL Euromed Diagnostic a fost nevoită să depună o cerere introductivă de insolvabilitate, care a fost acceptată și care urmează procedurile legale: preluarea bunurilor de la partenerii publici, inventarierea bunurilor, sigilarea lor, stoparea activităților cu bunurile care fac obiect al insolvabilității, valorificarea lor, fie prin vânzare, fie prin identificarea unor soluții de utilizare a acestora, care ar permite achitarea datoriilor și a investițiilor aferente.
Din câte se stie, încercarea de a efectua inventarierea și a prelua în administrare bunurile SRL Euromed Diagnostic de către administratorul insolvabilității, întărit de instanța de judecată, pentru valorificarea lor în conformitate cu legea insolvabilității, nu s-a soldat cu succes din cauza acțiunilor partenerilor publici, fiind și în acest caz necesară intervenția instanței de judecată.
Astfel, în loc să se găsească un compromis care ar permite rambursarea investiției efectuate și transmiterea legală a echipamentelor medicale către partenerii publicii, ultimii au ales calea confruntării și a insolvenței partenerului privat care va duce la faptul că echipamentele medicale vor fi valorficate în cadrul insolvabilității și nu vor fi transmise partenerilor publicii, iar de suferit vor avea pacienții, care nu vor avea acces la servicii de calitate corespunzătoare.
Mai mult ca atât, investitorul privat SRL Euromed Diagnostic va fi nevoit să acționeaze în instanța de judecată împotriva partenerilor publici, Ministerul Sănătății și Spitalul Clinic Republican pentru incasarea forțată a părții de investiții care nu au fost recuperate în valoare de circa 30 mln. lei, percum și a cheltuielelor aferente. Chiar dacă în plan național hotărârile instanțelor de judecată nu vor da câștig de cauză investitorului, instanțele internaționale, cu siguranță, vor face dreptate investitorului privat, iar Republica Moldova din nou va fi obligată să compenseze toate prejudiciile și dobânzile aferente, cum s-a întâmplat și in alte cazuri până acum.
În concluzie se cere de menționat faptul că, prin neexecutarea obligațiunilor asumate și gestionarea defectuoasă, partenerii publici au creat situația când un proiect fezabil, elaborat și consultat de experții Băncii Mondiale (IFC), s-a soldat cu insovabilitatea partenerului privat, cu milioane de lei datorii, care nu vor putea fi achitate datorită intenției partenerilor publici de preluare a afacerii.
Și soluția era la suprafață – trebuia doar de extins contractul cu doi ani. Mai ales ca existau motive obiective în acest sens. Astfel, și investitorul și-ar fi recuperat investiția (și astfel ar fi fost transmis un semnal pozitiv și altor investitori), și statul s-ar fi ales cu spații corespunzătoare și echipamente performante, și pacienții ar fi avut acces la servciii de calitate. Dar nu s-a dorit. De ce? La această întrebare ar trebui să dea răspuns o anchetă profesionistă, echidistantă, care, cu siguranță, va fi făcută la timpul potrivit.
Sursa: punctul.md