Discutînd și urmărind discuții la tema dezvoltării infrastructurii pietonale în Chișinău, activistul civic Victor Chironda a observat că foarte multă lume percepe prea îngust termenul ”stradă pietonală”.
Majoritatea celor care aud această sintagmă își imaginează o stradă îngustă, în centrul vechi al orașului, pavată acum 400 de ani cu granit și absolut închisă pentru automobile.
Este adevărat, așa străzi există. Dar există doar acolo unde istoria a fost binevoitoare cu centrul vechi al orașului, acesta fiind conservat și valorificat în calitate de atracție turistică. Cum ar fi în Praga:
Sau acolo unde, din lipsă de cunoștințe și competențe, oamenii cheltuie bani pentru a copia nereușit străzile orașelor vechi:
Însă o stradă pietonală nu înseamnă numaidecît granit, felinare în stil retro și restricționarea accesului pentru automobile. O astfel de stradă poat fi amenajată și cu materiale și mobilier modern iar pe ea pot circula automobile și transport public.
Shared spaces
Pentru a împăca capra cu varza, orașele moderne au dezvoltat și implementează cu succes proiectarea străzilor conform principiului ”shared space”.
Aceasta este o practică de design urban care presupune minimizarea separării fizice dintre diferite tipuri de utilizatori ai unei străzi prin eliminarea bordurelor și denivelărilor, prin marcarea suprafeței străzii și prin semne de circulație și semafoare speciale.
Conform specialiștilor care au dezvoltat acest concept de design, pe o asemenea stradă nu e clar cine are prioritate, fapt care îi face pe șoferi să reducă considerabil viteza. Reducerea vitezei reduce și dominația spațiului de către automobile, ceea ce crește sentimentul de securitate a străzii pentru alți utilizatori.
Mariahilferstraße
Una dintre străzile reconstruite recent conform acestui principiu este Mariahilferstraße din Viena. O stradă centrală, construită în secolul XIX suferea tot mai des de ambuteiaje și trafic infernal. Orașul a decis transformarea acestei artere de trafic într-un spațiu calm și confortabil pentru pietoni.
Înainte:
După:
În urma unui proces complex de discuții și consultații cu localnicii și viitorii utilizatori carosabilul a fost contopit cu trotuarul, au fost renovate fațadele clădirilor și au fost amenajate bănci și mobilier urban modern.
Însă strada nu a fost închisă totalmente pentru mașini. Accesul automobilelor și a transportului public este posibil, însă șoferii știu că ei nu mai au prioritate și trebuie să meargă foarte încet și să cedeze pietonilor și biciliștilor.
Desigur, majoritatea șoferilor știu că traversarea acestei străzi ia foarte mult timp și pur și simplu o evită. Dar asta e o metodă eficientă de a elimina traficul fără a interzice accesul automobilelor. Dacă chiar ai nevoie să treci cu mașina – nu te împiedică nimic.
Deși proiectul a fost criticat foarte mult, acum vienezii apreciază impactul acestor schimbări. Reconstrucția străzii a generat un boom economic în acest sector dar și o îmbunătățire a stării mediului în această zonă.
Există și critici la acest tip de amenajare urbană. În mare parte, din partea susținătorilor cultului ”fluidizării traficului”. Evident, Viena are și o rețea de străzi care au preluat traficul de pe Mariahilferstrasse și un transport public de invidiat și o infrastructură pentru bicilete dezvoltată. Însă nu e obligatoriu ca orice stradă de tipul ”shared space” să fie întocmai ca în Viena. Totul depide de prioritățile orașului.
Chiar și în Chișinău ar putea exista o asemenea stradă. Ba mai mult, există și un proiect foarte bun în acest sens.
Pietonala ”31 august 1989”
Acum 2 ani, în Chișinău a avut loc un concurs național de arhitectură și urbanism în care specialiștii și-au expus opiniile despre pricipalele zone și monumente de istorie care merită să fie puse în valoare. Concursul pentru amenajarea zonei pietonale a fost inițiat de Ambasada Franței în Moldova și Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. Desigur, au participat și reprezentanții Primăriei, dar Primarul Chirtoacă și Viceprimarul Grozavu au uitat a doua zi despre promisiunile asumate.
Însă la concurs au fost prezentate 16 proiecte, iar câștigătorul premiului I a fost selectat de o echipă de jurizare moldo-franceză, alcătuită din conducerea capitalei, reprezentanți ai municipalităților franceze și Ambasadorul Franței în Republica Moldova, S.E. Pascal Vagogne.
Cel mai bun proiect de amenajare a zonei protejate și a spațiului pietonal din str. 31 August 1989, a fost realizat de către un colectiv de autori tineri, compus din 5 arhitecți, un sociolog și un artist curator al proiectului.
Proiectul propus de către autori vine să soluționeze câteva din problemele infrastructurii din zona istorică respectivă. Ei au propus amenajarea unui spațiu pietonal public, accesibil și incluziv, prin oferirea unui spațiu pietonal care în perspectivă ar putea avea un potențial de dezvoltare divers, așa în cât, pe viitor, să fie posibilă conectarea sa cu alte segmente pietonale până la edificarea unei reţele de străzi şi alei pietonale la nivelul întregului oraş.
Autorii și-au propus crearea unui spaţiu public unde ar încăpea şi de care se vor putea bucura toate grupurile sociale, indiferent de religie, etnie, dizabilități, vârstă sau statut social. Iar după stil, funționalitate și concept proiectul este foarte aproape de Mariahilferstrasse.
Cred că ar fi bine să revenim la acest proiect și să valorificăm strada 31 august. Tîrgul de Crăciun organizat pe această stradă iarna a demonstrat că această zonă urbană a re un potențial pietonal foarte mare.
Etapele de dezvoltare a străzii pietonale
Desigur, realizarea lui va necesita timp și bani, însă totul poate fi făcut pe etape. Primul pas ar fi elaborarea, în baza acestui proiect a unui Plan Urbanistic Zonal și votarea lui în CMC. Existența unui PUZ pentru această zonă va pune punct tentativelor de acaparare a spațiilor publice din acest perimetru și va stimula agenții economici și insituțiile care au sedii aici să își adapteze nevoile la viziunea stabilită de autorități.
De asemenea, în baza PUZ-ului poate fi elaborat proiectul tehnic pentru lucrările de renovare, pot fi stabilite etapele de implementare și poate fi alocat și un buget pentru acest proiect. Vizunea și finanțarea municipală a proiectului ar încuraja și stimula și agenții economici să se implice să contribuie la finanțarea lucrărilor.
La etapa a doua ar putea fi testată reducerea accesului automobilelor în această zonă. Eliminarea parăcirlor de pe trotuare, limitarea vitezei la 30 km/h, amenajarea mai multor treceri pietonale, amenajarea băncilor și organizarea evenimentelor (tîrguri, festivaluri, concerte). În cadrul acestei etape, specialiștii ar putea urmări și identifica zonele de conflict dintre automobile și pietoni, ar putea dezvolta trasee de ocolire, locuri de parcare alternative, ar calcula și monitoriza numărul automobilelor și pietonilor și patternurile de utilizare a spațiilor publice.
A treia etapă poate fi reconstrucția străzii, conform principiilor ”sustainable safety” – ridicarea carosabilului la nivelul trotuarelor, lărgirea trotuarelor și crearea parcărilor în paralel, din contul unei benzi de carosabil, amenajarea stațiilor de transport public, plantarea copacilor noi și curățirea celor vechi.
A patra etapă ar fi eliminarea parcărilor în paralel, pavarea străzii în același stil, renovarea fațadelor, amenajarea iluminării și a mobilierului urban. Pînă la această etapă șoferii se vor obișnui că nu au prioritate în această zonă, iar pietonii vor ști că pot circula liber pe toată lățimea străzii. Așa spațiul repsectiv se va ”pietonaliza” de la sine.
Mai multe exemple de astfel de reconstrucții de stradă puteți vedea aici.
Cu o abordare serioasă și cu pași consecvenți, în 4-5 ani am putea avea în Chișinău prima zonă pietonală veritabilă, un model de regîndire și reamenajare a spațiilor publice dar și o experiență de implementare a unor astfel de proiecte.
sursa: http://victorchironda.eu/
