Republica Moldova are capacitatea să obţină venituri din exporturile de struguri de masă de cinci ori mai mari faţă de situaţia actuală. Aceasta este aprecierea făcută de mai mulţi experţi care au participat astăzi la o conferinţă naţională de la Chişinău, pe tema eficienţei producerii, depozitării şi marketingului strugurilor de masă, informează MOLDPRES.
„R. Moldova este unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de struguri de masă din Europa de Est, dublându-şi exporturile în ultimii cinci ani. Cu toate acestea, există un dezavantaj important – valoarea exporturilor de struguri din Moldova este cea mai mică în comparaţie cu primii 40 de exportatori. Chiar şi Afganistanul, care a depăşit Moldova în clasamentul exportatorilor, a obţinut cu 20% mai multe venituri pentru fiecare tonă de struguri exportată. R. Moldova are nevoie de strategii în stare să sporească valoarea strugurilor de masă şi să obţină o rentabilitate mai mare din eforturile depuse pentru dezvoltarea acestui sector, având în vedere că strugurii reprezintă al treilea din cele mai importante mărfuri de export din categoria produselor proaspete”, se indică într-un raport prezentat la conferinţă.
„Principala piaţă de desfacere a strugurilor din R. Moldova este Rusia, însă această piaţă este instabilă şi deseori nesigură. Or, asta înseamnă că producătorii moldoveni trebuie să se reorienteze, să caute noi ţinte pentru export, însă pentru acest lucru este nevoie ca strugurii să fie de calitate şi să corespundă tuturor cerinţelor pentru a putea concura pe piaţă”, a adăugat în cadrul unei conferinţe de presă pe marginea evenimentului, Andriy Yarmak, reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO).
La întrebarea jurnaliștilor despre datele cu privire la importul în R. Moldova a strugurilor de masă şi în ce măsură afectează acesta producătorii autohtoni, mai ales în perioada rece a anului, specialistul în agrobusiness Andrei Zbancă, reprezentant al Federaţiei Agricultorilor din Moldova, a relevat că, în prezent, în ţara noastră se importă anual 3-5 tone de struguri de masă de clasa „premium”. „Sunt struguri cu proprietăţi performante, care rezistă la frig, şi care, deocamdată, nu se produc la noi, însă tendinţele sunt de a acoperi tot mai mult piaţa internă cu produse autohtone. În prezent, la categoria “premium” putem atribui preponderent soiul „Moldova”, căruia îi revine circa 80% din totalul de producere, dar sunt identificate soluţii pentru a diversifica sortimentul, pentru a putea face faţă altor operatori de pe piaţă”, a estimat expertul.
În această ordine de idei, expertul FAO a completat că “acesta ar fi un subiect de marketing performant”. “Dacă Moldova stă mai prost la capitolul strugurilor de masă rezistenţi la frig, înseamnă că trebuie să se axeze asupra dezvoltării pieţei sezoniere şi creşterii soiurilor timpurii şi să vândă struguri printre primii, atunci când în alte părţi aceştia abia se coc”, a precizat Andriy Yarmak.
La forum au participat delegaţi din Tadjikistan şi Italia, reprezentanţi ai mediului ştiinţific şi ai businessului, mai mulţi fermieri, care au prezentat informaţii şi idei cu privire la eficientizarea procesului de producere, competitivitate şi sporirea exportului de struguri de masă. Rapoartele şi discuţiile pe marginea acestora s-au referit şi la tendinţele globale în sector, cu o analiză comparată cu situaţia din ţara noastră. Agenda conferinţei a inclus un compartiment practic, în cadrul căruia au avut loc demonstraţii de tehnologii moderne de producere a strugurilor de masă.
Conferinţa a fost susţinută de FAO şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care au lansat un proiect comun de asistenţă tehnică, cu participarea R. Moldova, Georgiei, Tadjikistanului şi Uzbekistanului, pentru a îmbunătăţi oportunităţile comerciale cu valoare mare. Echipa proiectului, formată din experţi internaţionali în industria produselor proaspete, şi-a propus să studieze mai multe pieţe în vederea identificării blocajelor şi soluţiilor pentru remedierea acestora.
