Economia Republicii Moldova își revine lent după șocurile din ultimii ani, însă rămâne marcată de vulnerabilități structurale serioase, inclusiv competitivitate redusă, emigrație masivă și dezechilibre externe mari. Constatările apar în evaluarea anuală realizată de Fondul Monetar Internațional privind situația economică a țării.
Potrivit documentului, creșterea economică este moderată și insuficientă pentru recuperarea decalajelor față de economiile europene. Produsul intern brut este estimat să crească cu aproximativ 2,7% în 2025 și cu 2,3% în 2026. Deși consumul și investițiile sunt susținute de creșterea salariilor, de creditare și de finanțarea externă, exporturile slabe continuă să limiteze evoluția economiei.
Evaluarea subliniază că Republica Moldova rămâne cea mai săracă țară dintre statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană și se confruntă în continuare cu probleme structurale persistente, inclusiv emigrație ridicată, productivitate scăzută și competitivitate redusă.
Una dintre cele mai grave probleme evidențiate este deficitul extern foarte mare. Deficitul de cont curent a ajuns la aproximativ 16,6% din PIB în 2024 și aproape 19,5% din PIB în 2025, iar pentru 2026 este estimat la aproximativ 19,6% din PIB. Această situație reflectă creșterea importurilor, inclusiv pentru energie și produse alimentare, precum și slăbirea exporturilor.
Experții constată că competitivitatea externă a economiei s-a deteriorat. Creșterea rapidă a salariilor, majorarea costurilor unitare ale muncii și stagnarea productivității au redus capacitatea economiei de a concura pe piețele externe.
În același timp, deficitul extern este finanțat în mare parte din intrări de valută, remitențe și finanțare externă, ceea ce creează o dependență ridicată de fluxurile financiare din exterior și poate genera presiuni asupra economiei în cazul unor șocuri externe.
În plan fiscal, deficitul bugetar este estimat să crească până la aproximativ 4,8% din PIB în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al creșterii unor cheltuieli curente. Specialiștii consideră că acest nivel poate fi justificat temporar pentru finanțarea investițiilor și a reformelor, însă avertizează că veniturile bugetare trebuie majorate pentru a menține stabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.
Raportul mai arată că veniturile fiscale ale Republicii Moldova sunt mai mici decât în alte state candidate la aderarea la Uniunea Europeană și semnificativ sub media Uniunii Europene, ceea ce limitează capacitatea statului de a finanța investiții și programe publice.
În sectorul financiar, sistemul bancar este considerat stabil și bine capitalizat, însă creșterea rapidă a creditării și majorarea prețurilor la locuințe necesită monitorizare atentă pentru a preveni acumularea unor riscuri.
Inflația a început să scadă după creșterile puternice generate de criza energetică și este estimată să revină în intervalul țintă al Băncii Naționale în 2026. Totuși, incertitudinile rămân ridicate, iar presiunile pot reapărea în cazul unor noi creșteri ale prețurilor la energie sau al unei cereri interne ridicate.
Economia Republicii Moldova rămâne, potrivit evaluării, extrem de vulnerabilă la evoluțiile externe. Printre principalele riscuri sunt războiul din Ucraina, eventuale noi crize energetice, tensiunile geopolitice și întârzierile în implementarea reformelor și a programelor de investiții.
Experții consideră că integrarea europeană și programele de finanțare ale Uniunii Europene pot sprijini dezvoltarea economică, însă rezultatele vor depinde de implementarea reformelor structurale, inclusiv în domeniul guvernanței, al mediului de afaceri și al pieței muncii. Fără aceste reforme, economia riscă să rămână dependentă de finanțare externă și să înregistreze o creștere modestă pe termen lung.