Un raport al Fondului Monetar Internațional arată că implementarea reformei programului de audit fiscal în Republica Moldova avansează, iar Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a obținut deja unele rezultate, inclusiv reducerea duratei de procesare a cererilor de rambursare a TVA și reluarea procesului de angajare a auditorilor.
Potrivit raportului, cererile de rambursare a TVA sunt procesate în medie în 22 de zile, față de termenul standard de 30 de zile, iar aproximativ 40% dintre cereri sunt aprobate fără efectuarea unui control fiscal, ca urmare a aplicării unei abordări bazate pe riscuri. De asemenea, interdicția privind angajarea de personal a fost ridicată, iar campaniile de recrutare realizate în colaborare cu instituțiile de învățământ au dus la identificarea unui număr suficient de candidați pentru posturile vacante, după perioade în care nu existau solicitări pentru funcțiile de auditor.
Planul de reformă cuprinde 23 de inițiative grupate în șase domenii și 175 de pași de implementare. La momentul evaluării, 29 de pași erau finalizați, 16 erau în desfășurare, iar 130 nu fuseseră încă inițiați, fără întârzieri raportate față de termenele stabilite.
Raportul descrie și modul de coordonare a reformei în cadrul SFS, unde au fost create un comitet de coordonare și un grup de lucru, iar planul de acțiuni este actualizat trimestrial și raportat conducerii instituției.
Un subiect analizat separat este introducerea unui program de declarare voluntară, care ar permite contribuabililor să își corecteze obligațiile fiscale înainte de inițierea unui control. În prezent, contribuabilii pot modifica declarațiile chiar și după ce au fost selectați pentru control, iar experții consideră necesară schimbarea acestui mecanism prin modificări legislative și consultări cu Ministerul Finanțelor.
Raportul examinează și posibilitatea introducerii unui sistem gradual de penalități, bazat pe nivelul de culpă, natura încălcării, valoarea obligațiilor fiscale, istoricul de conformare și gradul de cooperare al contribuabilului.
În domeniul rambursărilor de TVA, SFS a solicitat sprijin pentru actualizarea criteriilor de risc utilizate la verificarea cererilor, fiind menționată necesitatea alinierii acestora la bunele practici internaționale.
Documentul evidențiază și probleme legate de organizarea internă a instituției, inclusiv numărul mare de angajați care raportează unui singur manager, ceea ce poate limita capacitatea de îndrumare și verificare a dosarelor. Se recomandă realizarea unui studiu privind modul de utilizare a timpului de lucru al managerilor, pe o perioadă de trei luni.
În ceea ce privește structura instituțională, raportul arată că funcțiile de coordonare și cele operaționale sunt amestecate în actuala organizare și recomandă o separare mai clară a liniilor de raportare. Totuși, eventualele modificări organizatorice ar trebui amânate până după implementarea sistemelor de automatizare, pentru a evita reorganizări repetate.
Raportul analizează și Programul de dezvoltare a controlului de stat pentru perioada 2025–2028, aprobat de Guvern, menționând că SFS nu a primit o confirmare oficială dacă acest program se aplică instituției. Se recomandă obținerea unei clarificări scrise din partea Cancelariei de Stat pentru a evita riscuri asupra implementării reformelor.
Un capitol important este dedicat segmentării contribuabililor, considerată esențială pentru evaluarea riscurilor și alocarea resurselor. În prezent, pe lângă contribuabilii mari, SFS separă contribuabilii în persoane juridice și persoane fizice, în funcție de existența veniturilor din activitate economică. Populația totală a acestor segmente a fost de 1 656 371 contribuabili în anul 2024, iar raportul consideră necesară o segmentare suplimentară.
Experții indică faptul că multe administrații fiscale utilizează segmente de contribuabili mari, mijlocii și mici, iar unele au segmente separate pentru persoanele cu avere mare. În cazul Republicii Moldova, analiza diferenței de TVA a indicat un grad ridicat de neconformare la contribuabilii cu cifră de afaceri sub 800 000 lei, ceea ce sugerează necesitatea monitorizării mai atente a acestui grup.
În ceea ce privește persoanele cu venituri și averi mari, raportul arată că SFS monitorizează primii 500 de contribuabili după venit, însă această abordare nu reflectă întotdeauna nivelul real al averii. În anul 2024 au fost controlați doar doi contribuabili din această categorie, iar sumele suplimentare stabilite au fost minime. Experții consideră că utilizarea unor metode indirecte pentru identificarea acumulării de avere ar produce rezultate mai bune, dar subliniază că accesul la informații despre activele din străinătate poate reprezenta o limitare.
Raportul mai menționează cooperarea cu parteneri internaționali, inclusiv autorități fiscale din Statele Unite și Suedia, pentru coordonarea asistenței tehnice și evitarea suprapunerilor de activități.
Printre recomandările formulate se numără realizarea studiului privind activitatea managerilor până în februarie 2026, obținerea clarificărilor privind impactul programului guvernamental asupra SFS până la sfârșitul anului 2025, colectarea datelor necesare pentru analiza segmentării contribuabililor până la sfârșitul anului 2025 și evaluarea unei eventuale reorganizări instituționale până în anul 2027.
Raportul a fost întocmit pentru situația din noiembrie 2025 și a fost publicat ieri, 20 februarie 2026.