Numărul studenților care finalizează programe de licență în Republica Moldova a crescut cu peste 65 000 în ultimul deceniu, iar rata alfabetizării a ajuns la 99,6%, potrivit datelor finale ale Recensământului populației și locuințelor din 2024.
Femeile sunt mai instruite decât bărbații, 21% dintre ele având studii universitare, în timp ce bărbații domină în rândul celor cu instruire profesională sau tehnică. Diferențe majore se observă și între mediul urban și cel rural: Chișinăul și Bălțiul concentrează cei mai mulți absolvenți universitari, în timp ce în multe raioane proporția celor cu studii superioare nu depășește 10–15%.
La momentul recensământului, 455 000 de persoane erau implicate în educație, adică 26% din populație. Totuși, experții atrag atenția că această creștere cantitativă nu reflectă neapărat o îmbunătățire calitativă, ci mai degrabă accesul mai larg la universități și presiunea socială de a obține o diplomă.
„Mulți absolvenți nu se regăsesc pe piața muncii locale și aleg să plece în străinătate. Este nevoie să promovăm și cultura instruirii profesional-tehnice, nu doar universitatea”, avertizează experta în educație Mariana Marin.
Interesul pentru învățământul profesional-tehnic este în creștere, mai ales în domenii precum IT, agricultură modernă și meserii verzi. Totuși, Mariana Marin subliniază că formarea profesională trebuie să fie o alegere conștientă și nu doar o soluție de compromis pentru cei care nu reușesc la liceu.
Discrepanțele rămân vizibile între sate și orașe: lipsa profesorilor, infrastructura deficitară și migrația afectează șansele tinerilor din mediul rural de a accesa educația de calitate. Potrivit experților, aceste diferențe reflectă inegalități în investiții și condiții demografice.
Astfel, Republica Moldova are o populație tot mai instruită, dar fără oportunități reale de integrare pe piața muncii, ceea ce alimentează fenomenul migrației tinerilor calificați.